Tradiţii şi obiceiuri de Paşti (video)

Obiceiuri şi tradiţii numeroase însoţesc sfintele sărbători de Paşti. În multe zone ale ţării, acestea continuă sa fie respectate cu stricteţe chiar şi în zilele noastre.

Paştele este întâmpinat de credincioşi cu bucurie şi speranţă în suflete, aceştia pregătindu-se pentru purificare prin postul Pastelui numit şi Postul Cel Mare, care durează 48 de zile.

Oficial, postul începe dupî Duminica iertării, iar ultima săptămână din Postul Paştelui se numeste Săptămâna Patimilor. Aceasta începe în duminica Floriilor, duminica în care se comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim.

În zilele de joi şi vineri din Săptămâna Patimilor, numite Joia Mare şi Vinerea Mare, se comemorează crucificarea şi moartea lui Iisus pe cruce. În aceste zile, se ţine post negru.

În noaptea de Înviere, fetele din Bucovina se duc în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută, pe care, apoi, în dimineaţa de Paşti, fetele se spală pe faţă cu ea ca să fie frumoase tot anul.

În Maramureş, în dimineaţa primei zile de Paşti, copiii anunţă vecinilor Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou rosu, iar la plecare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru ca armonia să domnească în acea casă tot anul.

La Călăraşi, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonoc şi cocoşi albi. Potrivit tradiţiei, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoş cânta primul. După slujbă, cocoşii sunt daruiţi oamenilor săraci.

În Moldova, în dimineaţa de Paşti, se pun două ouă, unul roşu, celălalt alb, într-un vas cu apă în care sunt aşezate câteva monede. Copiii se spală pe faţă cu acea apă pentru a avea un an bogat.
În Surdeşti, gospodinele împodobesc pomii din curte cu ouă, după ce acestea au fost golite de conţinut. Numărul de ouă din pomi sunt însemnul hărniciei bucătăresei.

În Banat, bucatele de Paşti sunt tămâiate dis-de-dimineaţă. Înainte de toate, trebuie ca fiecare să guste din pâinea şi vinul sfinţite la biserică, apoi se mănâncă ciolan de porc fiert, ouă albe, apoi mâncărurile tradiţionale, de unde nu lipseşte friptura de miel.