Traian Băsescu declară: „Am învăţat să nu am niciun fel de încredere în politicieni”

Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat cu nonşalanţă, luni seara, într-o emisiune la postul naţional public de televiziune (TVR), că nu mai are încredere în politicieni, deşi chiar domnia sa face parte din această categorie. Şeful statului român şi-a mai arătat şi iritarea faţă de ceea ce anumit ca fiind ineficienţa ANAF. Şi, în general, a vorbit despre tot şi despre toate, în stilu-i consacrat.

Reducerea CAS este o eroare, iar dacă Guvernul şi coaliţia au o abordare politică pe această temă, trebuie să ştie că punctul de vedere al preşedintelui României este că această măsură nu poate fi aplicată, a declarat, luni seară, la TVR, preşedintele Traian Băsescu, transmite Agerpres.

Întrebat despre declaraţia şefului delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, conform căreia România trebuie să îşi ia gândul de la reducerea CAS, preşedintele a arătat că aceasta este şi poziţia sa.

„Cred că faza aţi auzit-o şi la mine sâmbătă. Premierul a auzit-o de mai bine de o lună şi jumătate, de când a început o presiune din partea opiniei publice, şi patronate şi presă, pe reducerea CAS-ului. Eu vă spun categoric, ca om care după ce a văzut ce s-a întâmplat în guvernarea domnului Tăriceanu, se uită foarte atent, deşi nu-i treaba mea, la ce se întâmplă cu bugetul. Eu vă spun că nu se poate”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele a subliniat că, dacă Guvernul mai poate avea abordări politice, în ceea ce priveşte stabilizarea macroeconomică, consolidarea ei şi crearea premiselor de relansare economică, acesta nu îşi permite o abordare politică, ci tehnică. „Am învăţat să nu am niciun fel de încredere în politicieni. Vă şochează că vă spun asta? Premierul vorbeşte exprimând poziţia nu numai a lui, ci a coaliţiei. Coaliţia trebuie să ştie că, cel puţin din punct de vedere al preşedintelui, este o eroare. Aduceţi-vă aminte că am spus de eroarea exploziei pensiilor şi a salariilor şi nu m-a luat nimeni în seamă. Acum vă spun asta preventiv”, a spus şeful statului.
Potrivit acestuia, angajatorii din economie trebuie responsabilizaţi şi să îşi plătească toate contribuţiile, pentru a se ridica nivelul de încasări bugetare al statului, în condiţiile în care România nu îşi permite să aibă câte un poliţist, un procuror sau un inspector fiscal în spatele fiecărui angajat. „Trebuie să ne responsabilizăm, domnii din economie să înţeleagă că nu vor avea CAS scăzut, atât timp cât munca la negru e ridicată. Când îşi vor plăti obligaţiile la Fondul de Pensii, atunci se va reduce CAS-ul”, a mai spus preşedintele.
România trebuie să se asigure că are bani şi pentru anul 2012 înainte de a lua măsura reducerii contribuţiilor de asigurări sociale , a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, şeful Misiunii FMI, Jeffrey Franks.

„Am discutat cu autorităţile despre reducerea CAS. Am convenit că trebuie să vedem mai multe date fiscale pe 2011, pentru a şti dacă există suficient spaţiu fiscal pentru o asemenea măsură. România trebuie să se asigure că are bani pentru 2011, dar şi pentru 2012 înainte de a lua măsura reducerii CAS”, a afirmat Franks.

Oficialul FMI a subliniat că România trebuie să facă o ajustare a deficitului bugetar în 2012 pentru a ieşi din procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene  şi, în plus, anul viitor vor fi introduse în calculul deficitului bugetar după metodologia europeană ESA noi companii publice, fiind necesare alte ajustări.

Chiar dacă pe primul trimestru datele privind bugetul sunt bune, România trebuie să se asigure că datele fiscale sunt pe traiectoria cea bună, înainte de a reduce CAS, a mai spus Franks.

La rândul său, reprezentantul CE, Istvan Szekely, director pentru România, a arătat că tăierea CAS este o măsură bună, care va ajuta companiile să angajeze mai multe persoane, însă, dacă echilibrul macroeconomic al României este afectat de o astfel de măsură, companiile ar pierde aceste câştiguri din reducerea CAS din cauza creşterii costului finanţării operaţiunilor lor, pe fondul unei eventuale majorări a primei de risc pentru România.

Băsescu: România a fost stabilizată macroeconomic, ceea ce ne face să fim pregătiţi dacă va fi o nouă izbucnire a crizei

România a fost stabilizată macroeconomic, ceea ce ne face să fim pregătiţi dacă va fi o nouă izbucnire a crizei, a declarat preşedintele Traian Băsescu, luni seară, la TVR.

„Eu cred că nu mai suntem în riscul de derapaj economic. România a fost stabilizată macro-economic, ceea ce ne face să fim pregătiţi dacă va fi o nouă izbucnire a crizei. (…) Suntem pe o platformă sigură de pe care ne putem relua creşterea economică sau dacă, aşa cum analiştii deja încep să anticipeze, este posibilă o reizbucnire a crizei. Suntem pregătiţi, de data aceasta, să-i facem faţă”, a afirmat şeful statului.

El a adăugat că, atât în România cât şi în alte ţări din Uniunea Europeană, a trecut vremea în care politicienii aveau dreptul să mărească salarii, chiar dacă nu aveau venituri în buget.

„Românilor trebuie să li se spună cinstit unde suntem: suntem aici, stabilizaţi, reluăm creşterea economică şi nu se va simţi în buzunare anul acesta în veniturile populaţiei. Probabil în 2012, la mijlocul anului, va începe să se simtă creşterea economică şi pentru fiecare salariat, în puterea de cumpărare”, a explicat preşedintele Băsescu.

Potrivit acestuia, România riscă să „alunece din nou acolo unde a alunecat când a fost nesăbuită”, dacă va cădea ‘tentaţiei’ de a spune că ne-am stabilizat şi vor începe măriri nejustificate de salarii.

 

Nemulţumit de câţi bani a colectat Sorin Blejnar, Traian Băsescu decreteză: „ANAF este una dintre cele mai ineficiente instituţii”

Băsescu a vorbit şi despre nivelul slab de colectare a taxelor: „Trebuie sa ne responsabilizăm asupra obligaţiei de a respecta legea când vine vorba de plata taxelor. Pe de altă parte, ANAF este una dintre cele mai ineficiente instituţii”. Ca argument pentru această afirmaţie, preşedintele ţării noastre a adus o situaţie din plaiurile sale natale: „În judetul meu sunt ANAF Eforie şi ANAF Techirghiol pe aceeaşi stradă. Câte taxe se colectează din Techirghiol?!”

„Neamestecurilii” şi Boc loialul

Uitând ce a declarat la recenta conferinţă de presă din Secuime, Băsescu a spus că nu vrea să se amestece în alegerile de la PDL, deşi la întâlnirea cu presa îşi declarase făţiş susţinerea pentru Boc şi îl atacase pe contracandidatul acestuia, Vasile Blaga. La TVR, preşedintele ţării a prins glas .. constituţional: „Nu vreau să discut despre alegerile din PDL, pentru că se va spune că mă amestec ăn viaţa partidului”. Şi a venit cu o concluzie trăsnet: „Emil Boc a fost un partener loial.”

A plecat Lăzăroiu de la Cotroceni ?!

„Cu Sebastian Lăzăroiu a fost o despărţire în bună înţelegere. Am o relaţie foarte bună cu dânsul şi în continuare şi nu ezit să îi dau un telefon dacă am o problema politică”.

Băsescu atacă Rusia: Rogozin e din echipa de zgomote, reacţionăm doar la Medvedev sau Putin

O reacţie a Rusiei cu privire la amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul României va trebui să fie luată în serios numai în momentul în care aceasta va veni din partea lui Medvedev sau a lui Putin, şi nu din partea unui „domn” ca Dimitri Rogozin, care face parte din „echipa de zgomote”, a apreciat preşedintele Traian Băsescu, la postul public de televiziune, conform NewsIn preluată de Realitatea TV.

Preşedintele Traian Băsescu a vorbit, luni seara, la TVR, despre amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul României, la Deveselu. Şeful statului a ţinut să asigure că declaraţii ca cele ale ambasadorului rus la NATO, Dimitri Rogozin, care aprecia că scutul antirachetă este un „cal Traian”, nu trebuie să fie luate în seamă şi asta deoarece Rogozin face parte din „echipa de zgomote”.

„Domnul face parte din echipa de zgomote, întodeauna, dacă aţi observat, reacţionează domnul acesta… Mai este cineva din Duma de Stat. Ştiţi când să facem o discuţie serioasă? Când va reacţiona preşedintele Medvedev sau premierul Putin, sau ministrul de Externe, Lavrov. Deci eu v-am spus când trebuie să luăm în serios, în rest sunt mesaje de consum intern”, a  spus şeful statului.

Cât priveşte garanţiile juridice cerute de ministrul de Extern rus SUA, preşedintele a comentat (după ce a fost întrebat dacă ştie despre ce garanţii juridice este vorba, n.r.): „Ce, România are vreo garanţie juridică de la vreo putere nucleară? Ne-a dat nouă Federaţia Rusă vreo garanţie juridică? Sau ne-a dat Pakistan vreo garanţie juridică, că-i putere nucleară?”.

Întrebat dacă au fost discuţii cu partea rusă, Băsescu a precizat: „Nu, nu este nevoie. Discuţiile care sunt sunt unde, până unde merge nivelul de cooperare. La summitul NATO de la Lisabona s-a stabilit foarte clar: nu va fi un singur scut care să protejeze Europa. NATO va avea scutul său, Federaţia Rusă scutul său de protecţie antirachetă. Ceea ce va trebui să facă tehnicienii este nivelul de cooperare, nivelul de transfer al informaţiilor de la un comandament la altul”.

La final, Băsescu a spus că nu există motive de „inflamare” între Moscova şi Bucureşti. „Chestiunile cu domnul de la Bruxelles, ambasadorul de la NATO al Federaţiei Ruse, trebuie considerate o declaraţie şi atât. Nu sunt motive de inflamare. Şi am convingerea că nu există motive de inflamare nici Moscova-Bucureşti, nici Moscova-Washington”, a conchis şeful statului.

Traian Băsescu a descoperit apa caldă: „La regii este o clientelă transpartinic”

La TVR, Traian Băsescu a avut şi momente de un haz nebun, vorbind despre clientela politică din conducerea regiilor de stat, de parcă sub mandatele sale a fost altceva. Hazul prezidenţial este cu atât mai nebun cu cât salariaţi ai unora dintre aceste regii i-au fost aproape în campania electorală din 2009, în urma căreia va aduna nu mai puţin de 10 de ani de stat la Cotroceni.

Declaraţiile pe această temă ale lui Băsescu, integral, fără „trunchierile” reclamate cu alte ocazii:

„Vă mărturisesc că eu am cerut acest lucru (alt tip de management al regiilor de stat). Regiile nu erau în atenţia FMI, nu au fost niciodată, luaţi toată istoria noastră. Fondul a fost legat de stabilizarea macro-economică. Banca Mondială a fost cu restructurările. A fost un subiect asupra căruia eu am insistat foarte mult încă de la ultima misiune a Fondului aici pentru noul acord, să includă situaţia regiilor. De ce? Pentru că nu am reuşit niciodată. Am încercat în timpul guvernului Tăriceanu să îl conving să trecem la un alt tip de management al regiilor, am încercat în timpul guvernului Boc. Nu numai premierului i-am spus, conducerii PDL, chiar alianţei la un moment dat dacă nu mă înşel. Dar dintotdeauna regiile au fost parte a algoritmului politic, dacă vă aduceţi aminte când se formează guvernele, începe împărţirea. Nu am reuşit niciodată să îi conving, am reacţii de presă „că de abia acum a aflat Băsescu?” Nu am aflat acum, ci de mulţi ani o spun.

Mă rog, nu m-au luat în seamă, dar de data asta regiile sunt introduse într-un program cu FMI. Nu s-a reuşit niciodată scoaterea a managementul regiilor de sub impactul politicului, nu am reuşit nici eu, deşi am cerut, nu mi-a folosit la nimic, au fost pe algoritm politic şi trebuia să risc căderea guvernelor ca să rezolv problema şi atunci am insistat să fie introduse în programul cu Fondul.

La regii este o clientelă transpartinică, luaţi şi faceţi o analiză, să vedeţi că azi e director general, se schimbă guvernarea, este director general adjunct, se mai schimbă o dată guvernarea, revine, este tot pe acolo. Este o clientelă transpartinică, care a fost tot timpul subiect de negociere între partide, cine să fie director, şi din cauza asta responsabilitatea lor nu a mai fost faţă de avuţia publică pe care o aveau în gestiune, ci faţă de partidul care i-a pus şi i-a menţinut”.