Fundaţia „Sergiu Celibidache” a anunţat, într-o conferinţă ţinută la Ateneul Român, deschiderea primei ediţii a Festivalului „Sergiu Celibidache”, organizat cu ocazia celebrării a 100 de ani de la naşterea marelui dirijor român, ce se va desfăşura în perioada 3 mai-7 iulie 2012, la Bucureşti.
„UNESCO a declarat 2012 An Celibidache, însă eu doresc să declar 2012 Anul Muzicii. În acest an pornim o tradiţie pentru România, pentru că ţara noastră, după cum îmi spunea tatăl meu, este o ţară cu extrem de mult talent, dar cu şanse reduse de afirmare şi de exploatare a lui. Muzica ar trebui să fie parte din educaţia noastră şi de aceea noi avem un program bogat, cu intrare liberă, tocmai pentru a încuraja tinerii să se întoarcă la muzică, să se întoarcă la valori. Festivalul «Sergiu Celibidache -100» marchează începutul unei noi ere muzicale în România şi este dedicat tuturor iubitorilor de muzică, aşa cum mărturisea fiul său, Serge Ioan Celibidachi. Îi invităm pe toţi să ni se alăture, să îşi urmeze inimile, indiferent de vârstă sau etnie, în acelaşi mod în care tatăl meu a plecat din Iaşi pentru a-şi urma visul. Cel mai important este să crezi că e posibil să-şi îndeplineşti visul. Desigur că a preda a reprezentat un aspect foarte important în fenomenologia tatălui meu, iar contribuţia compozitorului Dan Dediu şi a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti duce tradiţia mai departe. Iar pentru cei care nu cred că România poate fi schimbată, pot dovedi aici că generaţia tânără este motivată să lupte pentru o Românie mai bună şi mai frumoasă. Aceşti tineri sunt noii mei prieteni. Sperăm să putem veni aici la fiecare doi ani, alternând cu Festivalul «George Enescu», într-o formulă inedită. În timp ce Festivalul Enescu aduce lumea muzicală în România, noi construim România pentru lumea întreagă. Presărând «seminţe» internaţionale de Celibidache, încet dar sigur, vom hrăni solul fertil pe care România îl are, pentru ca, într-una din zile, să înflorească şi să ofere o magnifică grădină românească”.
Rebelul muzicii
„Din Roman, judeţul Neamţ, în toată lumea, Sergiu Celibidache a fost un exemplu de viaţă, un exemplu de a fi liber în cele mai crunte condiţii sociale şi economice, un exemplu că se poate reuşi, că se poate face excelenţă indiferent de piedici. Veţi descoperi în următoarele două luni un univers nemărginit, pe care îl vom dezvălui începând de mâine la «Grand Cinema Digiplex» din Băneasa, cu premiera filmului «Grădina lui Celibidache», un documentar despre viaţa şi activitatea celebrului profesor, dirijor şi compozitor, regizat de fiul său, Serge Ioan Celibidachi. Urmează pelicula «Celibidache», regizată de Jan Schmidt-Garre, despre geniul muzicii, şi filmul «Român născut să dirijeze o lume», documentar produs de Fundaţia noastră şi co-produs de Televiziunea Română”, declara Adela Vrînceanu, director de comunicare al Festivalului.
„A preda este cea mai nobilă activitate umană”. Acesta a fost crezul lui Sergiu Celibidache pe care l-a insuflat unor artişti instrumentişti de excepţie, precum şi tuturor elevilor săi. Câţiva dintre aceştia sunt invitaţii festivalului la această ediţie: Ida Haendel – masterclass vioară, Helmut Nicolai – masterclass muzică de cameră, Dorin Marc – masterclass contrabas, Michael Martin Kohler – masterclass flaut, Wolfgang Gaag – masterclass Brass, Ronny Rogoff – masterclass vioară şi Enric Garcia Asensio – masterclass dirijat.
Repetiţia era doar un exerciţiu de memorie
Pe 7 mai, cu sprijinul Editurii „Spandugino”, vor fi lansate două cărţi: „Celibidache – întâlniri cu un om de excepţie”, de Patrick Lang şi Stephane Müller, şi „Despre fenomenologia muzicală”, de Sergiu Celibidache.
Pe 9 mai, Banca Naţională a României va lansa o monedă numismatică comemorativă. Veţi putea intra în universul marelui dirijor şi prin câteva expoziţii foto. Pe 22 mai veţi putea descoperi fotografii inedite în expoziţia „Fragmente din viaţa Maestrului Sergiu Celibidache”, la Galeriile Artmark de la Palatul Cesianu-Racoviţă.
7 masterclass-uri vor aduce în faţa dumneavoastră foşti colaboratori şi elevi ai lui Sergiu Celibidache pentru a oferi tuturor accesul către cultură, iar pe 30 mai, la Ateneu, vă veţi putea întâlni cu mari personalităţi, precum Dan Grigore, Cristian Mandeal, Serge Celibidachi, în cadrul simpozionului „Despre Celibidache”.
A preda este cea mai nobilă activitate umană
Pe 28 iunie, ziua aniversară a Maestrului, la Roman va fi dezvelit un bust amplasat în faţa casei în care s-a născut, iar pe 29 iunie, la Iaşi, va avea loc un concert extraordinar în memoria sa.
Pe 30 iunie, nu pierdeţi concertul de la Ateneu, unde vă vor întâmpina compoziţiile lui Sergiu Celibidache, „Der Taschengarten” (Grădina de Buzunar). Concertele de la Ateneul Român vor fi susţinute de artişti recunoscuţi internaţional, foşti elevi ai lui Sergiu Celibidache, şi de orchestre de primă clasă: Cristian Mandeal, Dan Grigore, Enric Garcia Asensio, Mark Mast, Markus Theinert, Tonny Rogoff, Ida Haendel, Misha Dacic, Peter Sadlo, Wolfgang Gaag, Helmut Nicolai, Michael Martin Kohler, Dorin Marc, „Henschen Quartett”, „Orchestra Română de Tineret”, Filarmonica „George Enescu”, „Filarmonica de Stat” din Iaşi.
La finalul concertelor, pe 7 iulie, are loc premiera mondială a compoziţiei lui Celibidache „Haz de necaz”, care va încheia cele două luni dedicate memoriei celui care a declarat: „M-am născut român, am îmbătrânit româneşte şi voi muri român”.
„Să fii liber înseamnă să nu poţi face altfel”
Maestrul Celibidache, la pupitru. Execuţia nu are nimic de a face cu partitura
Dirijorul şi compozitorul Sergiu Celibidache s-a născut pe 28 iunie 1912 în Roman, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui ofiţer de cavalerie. S-a mutat apoi împreună cu familia sa la Iaşi. Acolo şi-a început studiile de pian şi pe cele de filosofie şi matematică. La 23 de ani, Sergiu Celibidache părăsea Iaşiul pentru a-şi urma visul de a deveni compozitor. Ajunge la Bucureşti, hotărându-se să studieze compoziţia, pleacă la Berlin. Din 1936 până în 1945 a studiat cu Heinz Tiessen, Hugo Distler şi Walter Gmeindl. Unul dintre cele mai importante momente din viaţa sa a fost întâlnirea cu Martin Steinke, care, având multe cunoştinţe despre Budhism, a influenţat perspectiva lui Sergiu Celibidache asupra vieţii. În 1945 a devenit foarte repede prim dirijor la „Berliner Philharmoniker”. De la primul său concert cu orchestra, din 29 iunie 1945, până la ultimul, în calitate de Director General Muzical al Filarmonicii din München, în iunie 1996, Celibidache a dezvăluit lumea muzicii simfonice într-un mod unic, iar lumea l-a cunoscut drept muzicianul şi dirijorul carismatic care era.
Alături de Dan Grigore
În întreaga sa biografie artistică de peste 50 de ani, el a dăruit o măiestrie simfonică unică lumii şi a dezvoltat principiile a ceea ce el a numit „Fenomenologia Muzicii”. Eseul a devenit subiectul cursului pe care Sergiu Celibidache a început să-l predea la Universitatea de Muzică din Meinz, constituindu-se în unul dintre polii originali ai gândirii sale muzical-filosofice. Cu ajutorul acestei discipline, a creat şi a predat un principiu unic şi revoluţionar, principiul trăirii sfârşitului în început, fiind influenţat de Zen şi de filosofia budistă. Pentru Celibidache, muzica era experienţă. Ca şi compozitor, Sergiu Celibidache este autorul unui „Requiem”, a patru simfonii şi al unui „Concert pentru pian şi orchestră”. A fost recunoscut ca unul dintre marii dirijori ai simfoniilor lui Anton Bruckner, precum şi al impresioniştilor francezi, de la Claude Debussy la Maurice Ravel.
Pentru activitatea sa artistică a primit diverse distincţii, printre care „Cetăţean de Onoare” al oraşului München, „Membru de Onoare” al Academiei Române, „Doctor Honoris Causa” al Universităţii din Iaşi şi „Ordinul Maximillian pentru Ştiinţă şi Artă”, în Germania.
Un geniu între legendele baghetei
„După ce l-am cunoscut pe maestrul Sergiu Celibidache acum 25 de ani, în vara anului 1887, în «Schleswig-Holstein Musikfestivals», mi-a schimbat viaţa dându-mi o nouă direcţie ce a durat până astăzi. Pe perioada a cinci ani, intenşi şi incredibili, cu Maestrul, am experimentat lumea muzicii simfonice şi am descoperit cunoştinţele sale imense şi cum poţi să ajungi de la sunet la muzică. Fiecare repetiţie, concert sau lecţie de masterclass s-a transformat într-o experienţă muzicală cheie. Pentru lumea muzicii, maestrul Sergiu Celibidache a fost şi este, înainte de toate, un dirijor unic şi de clasă mondială. Dorim să-l descoperim în calitate de compozitor, prin interpretarea celor două lucrări simfonice importante, «Grădina de buzunar» şi «Haz de necaz»”, se destăinuia Mark Mast, directorul artistic al festivalului. De altfel, Filarmonica „George Enescu”, una dintre cele mai bune orchestre din România, va interpreta sub bagheta dirijorului german piesa „Ma mère l’oye”, de Ravel.
Şi în timpul repetiţiilor urmarea perfecţiunea
Seria concertelor va fi deschisă, în 9 mai, de una dintre cele mai interesante şi fascinante violoniste ale secolului al XX-lea, legendara Ida Haendel, într-un program cu lucrări de Bach şi Ceaikovski. Violistul Helmut Nicolai, fost prim violist al Filarmonicii din München sub bagheta lui Sergiu Celibidache, a susţinut concerte, ca prim solist, alături de maestrul său. La Bucureşti va preda un masterclass de muzică de cameră. Contrabasistul Dorin Marc a cântat, de asemenea, sub bagheta celebrului dirijor. Actualmente este profesor la Universitatea de Muzică din Nürnberg. Prim flautistul Michael Martin Kohler a lucrat cu Sergiu Celibidache în ultimul său deceniu de viaţă. Cu Wolfgang Gaag, Celibidache a dezvoltat timp de 30 de ani sunetul unic de brass, în special pentru lucrările lui Anton Bruckner. El l-a luat pe Wolgang Gaag la Stuttgart, unde a fost numit Dirijor Principal în 1972, iar în 1979, la München, unde era Director General Muzical. Violonistul şi dirijorul Ronny Rogoff urmează să susţină un masterclass despre tehnica de arcuş şi despre proporţie şi va fi la pupitrul Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, în concertul din 4 iulie. Dirijorul spaniol Eric Garcia Sensio va încheia seria de masterclass-uri cu un curs de dirijat, alături de Orchestra de Coarde a „Cameratei Regale”. O seară specială va avea loc pe 3 iulie, cu muzică de cameră interpretată de prietenii lui Celibidache. Toate masterclass-urile sunt gratuite pentru studenţi şi sunt anunţate la nivel internaţional.
Un film documentar despre viaţa şi opera celebrului dirijor, compozitor şi profesor
Din păcate, din acest program lipseşte unul dintre elevii săi preferaţi, dirijorul Horia Andreescu.
Un program cuprinzând Uvertura „Forţa destinului” de Verdi, „Concert pentru marimbă, vibrafon şi orchestră op 278”, de Darius Milhaud, şi „Simfonia nr. 4 în Mi bemol major” de Anton Bruckner, avându-l ca dirijor pe Markus Theinert şi solist percuţie pe Peter Sadlo, va avea loc la Ateneul Român în 6 iulie.
Un concert de anvergură se anunţă cel de la încheierea Festivalului, cu Dan Grigore, împreună cu Filarmonica „George Ionescu”, avându-l la pupitru pe Mark Mast. Dan Grigore va interpreta „Concertul pentru pian şi orchestră nr. 20 în Re major, KV 466” de Mozart, aceeaşi lucrare pe care a cântat-o sub bagheta maestrului.
Secvenţă din Celibidache, pelicula lui Jan Schmidt Garre
Fiecare audiţie la Celibidache era o performanţă nouă, un act creator original, chiar dacă era vorba de o lucrare dirijată anterior. Sergiu Celibidache avea obsesia perfecţiunii şi o aversiune faţă de imprimările discografice. Era un geniu al baghetei, un rebel. Pleca cu mare dezinvoltură de la jazz şi ajungea la Bach. Memorabilă rămâne „Rapsodia Română”de George Enescu, în versiunea sa de la Ateneul Român.
„Ce este o repetiţie? Este doar un exerciţiu de memorie, de cunoaştere. O repetiţie nu este muzică! O repetiţie este suma nenumăratelor nu-uri”, spunea Maestrul în timpul repetiţiilor, când se dezlănţuia, mişcându-şi mâinile într-un splendid balet.
