Trecutul lui Salman Rushdie – Ce este o fatwa

Atacul asupra scriitorului Salman Rushdie vineri, la începutul unei conferinţe în vestul statului New York, a fost o reamintire puternică a faptului că un lider islamic a cerut moartea scriitorului într-un edict larg mediatizat, ca răspuns la romanul său „Versetele satanice” din 1988, relatează TCA/DPA, preluată de Agerpres.

Sentinţa de condamnare la moarte – o fatwa – a avut efecte imediate asupra vieţii lui Rushdie, determinându-l să se ascundă timp de aproape 10 ani şi urmărindu-l pe el şi pe cei din jurul său care au avut legătură cu publicarea cărţii.

Dar ce este mai exact o fatwa? Şi cum ar putea fi aceasta un factor în înjunghierea de vineri, care a avut loc în faţa unui public de 2.500 de persoane? Răspunsul necesită o prezentare a lui Salman Rushdie şi a trecutului său, scriu sursele citate.

Rushdie s-a născut în India în iunie 1947 şi a crescut în Bombay (Mumbai), înainte de a se muta în Anglia, unde a urmat o şcoală publică cu internat şi apoi o facultate.

Ani de zile a lucrat ca redactor publicitar, apoi a publicat primul său roman, „Grimus”, în 1975. Succesul literar a venit abia atunci când a doua sa carte, „Midnight’s Children” (Copiii de la miezul nopţii), a câştigat în 1981 Booker Prize, cel mai prestigios premiu literar din Marea Britanie.

Vorbind la postul de televiziune american PBS în 2006, el s-a caracterizat ca fiind „un ateu înverşunat”. Scriitorul a fost înnobilat cavaler în 2007 de către regina Elisabeta a Marii Britanii pentru servicii aduse literaturii. Până în prezent, a scris 14 romane, cel mai recent fiind ‘Quichotte’ din 2019.

Rushdie a fost căsătorit de patru ori, cel mai recent cu americanca de origine indiană Padma Lakshmi, prezentatoarea emisiunii „Top Chef” din SUA, între 2004 şi 2007. El are doi fii – unul cu prima sa soţie, Clarissa Luard, şi altul cu cea de-a treia soţie, Elizabeth West, ambele britanice. Cea de-a doua soţie a sa a fost scriitoarea americană Marianne Wiggins.

– Ce este o fatwa? –

În termeni simpli, o fatwa este un decret emis de un lider religios islamic. În cazul lui Rushdie, ayatollahul iranian Ruhollah Khomeini a condamnat „Versetele satanice” ca fiind blasfemie în februarie 1989 şi a cerut moartea scriitorului. Parţial din cauza faptului că situaţia a fost atât de mediatizată, „fatwa” şi „condamnare la moarte” au devenit legate în cultura populară americană.

Dar o fatwa nu se referă întotdeauna la violenţă. De exemplu, în 2005, un grup de cercetători musulmani şi lideri religioşi din SUA şi Canada au emis următoarea fatwa: „Toate actele de terorism sunt haram, interzise de islam. Este haram, interzis, să cooperezi sau să te asociezi cu … orice act de terorism sau de violenţă”. Edictul a continuat spunând că toţi musulmanii au datoria civică şi religioasă de a coopera cu forţele de ordine în efortul lor de a proteja civilii.

– Ce sunt „Versetele satanice” şi de ce au fost declarate ofensatoare? –

„Versetele satanice” sunt cel de-al patrulea roman al lui Rushdie, publicat în 1988. Autorul a descris romanul, scris în limba engleză, ca fiind în primul rând o cronică a experienţei imigranţilor. Cu toate acestea, musulmanii evlavioşi au criticat caracterizarea făcută în carte lui Mahomed şi altor figuri ale islamului timpuriu. În special, aceasta îl descrie pe profet ca fiind pentru moment slab.

Un musulman din sudul Californiei a declarat atunci pentru The Times: „Cred că este un atac la miracolul Coranului în sine”.

– Câteva detalii despre fatwa referitoare la Rushdie –

Rushdie s-a ascuns imediat după ce Khomeini i-a cerut moartea în februarie 1989. Wiggins, soţia sa de la acea vreme, a declarat în acel an unui ziar britanic că s-au mutat de 56 de ori în cinci luni – la fiecare trei zile – şi că au avut întotdeauna o gardă de corp înarmată în urma anunţului de la radioul din Teheran. Khomeini a murit în iunie 1989, la câteva luni după ce a emis edictul referitor la Rushdie, dar fatwa a rămas în vigoare.

În 1993, ayatollahul Ali Khamenei al Iranului a reînnoit public edictul de moarte împotriva autorului. Scriitorul, care încă se ascundea, a apărut la o slujbă de duminică în Cambridge, Anglia, şi a spus congregaţiei că se confruntă cu „o ameninţare teroristă directă”.

El a promis la vremea respectivă că îşi va înmulţi apariţiile publice.

– A mai fost cineva afectat? –

În iulie 1991, Hitoshi Igarashi, savantul care a tradus „Versetele satanice” în japoneză, a fost găsit înjunghiat mortal în holul unei clădiri din campusul Universităţii Tsukuba, la nord-est de Tokyo. Corpul său avea o rană adâncă de cuţit în gât şi tăieturi pe mâini şi pe faţă, a declarat poliţia.

Cu o săptămână mai devreme, Ettore Capriolo, cel care a tradus „Versetele satanice” în italiană, a fost atacat în apartamentul său din Milano, fiind rănit cu cuţitul pe gât, pe piept şi pe mâini. Capriolo a supravieţuit atacului. Atacatorul a încercat, fără succes, să-l determine pe Capriolo să dezvăluie adresa lui Rushdie.

În octombrie 1993, editorul norvegian al romanului, William Nygaard, a fost împuşcat de trei ori şi lăsat să moară în faţa casei sale din Oslo. A petrecut luni întregi într-un spital, în recuperare. Abia în 2018 autorităţile au depus acuzaţii şi au declarat că împuşcăturile au legătură cu „Versetele satanice”.

– A încercat cineva să anuleze fatwa? –

Nu. În 1998, în încercarea de a restabili relaţiile diplomatice cu Marea Britanie, liderul Mohammad Khatami a declarat că Iranul nu va sprijini sau împiedica nicio tentativă de asasinat împotriva lui Rushdie, dar aproape un deceniu mai târziu, agenţia de ştiri de stat a transmis că edictul este încă în vigoare.

De-a lungul anilor, recompensa oferită pentru uciderea lui Rushdie a urcat la peste 3 milioane de dolari.

– Ce făcea Rushdie când a fost atacat? –

Rushdie şi moderatorul conferinţei, Henry Reese, urmau să discute despre „Statele Unite ca azil pentru scriitori şi alţi artişti în exil şi ca un cămin pentru libertatea de exprimare creativă”, potrivit site-ului instituţiei Chautauqua, cunoscută pentru seriile sale de conferinţe de vară.

Printre alte persoane programate pentru următoarele conferinţe se numără dansatoarea de balet Misty Copeland, comentatorul politic şi colaborator al L.A. Times Jonah Goldberg şi jurnalista Maria Ressa.

– Cine este suspectul în atacul de vineri? –

Un bărbat îmbrăcat în negru şi purtând o mască neagră s-a năpustit pe scena conferinţei de la Chautauqua Institution şi a părut să-l lovească sau să-l înjunghie pe Rushdie de 10-15 ori înainte ca bărbatul de 75 de ani să cadă sau să fie împins la podea. Bărbatul a fost arestat imediat de un poliţist de stat care se afla la faţa locului.

Autorităţile din New York l-au identificat vineri după-amiază pe suspect ca fiind Hadi Matar, în vârstă de 24 de ani, din Fairview, New Jersey, potrivit Daily Beast. Motivul atacului nu este cunoscut. Matar nu a fost inculpat, dar este acuzat că l-a înjunghiat pe Rushdie în abdomen şi în gât. Un medic care asista la conferinţă a acordat ajutor imediat înainte de sosirea paramedicilor, au declarat forţele de ordine, potrivit ABC News.

Scriitorul a fost transportat cu elicopterul la spital şi a intrat imediat în operaţie, dar starea sa generală este neclară. El a fost înjunghiat cel puţin o dată în gât şi în abdomen, potrivit poliţiei.

Într-o actualizare privind starea sa, preluată de presa americană, agentul său Andrew Wylie a spus că Rushdie este conectat la un ventilator şi nu poate vorbi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

3 Comentarii

  1. fatwa?
    -punem noi fatwa:
    praful sa se aleaga de ayatollahu necinstit
    pentru ca a inchis moscheile!

  2. Marea majoritate a dușmanilor scriitorului nici n-au citit cartea. Îl urăsc din auzite.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.