Trei șanse de pace ratate. Versiunea lui Lavrov despre războiul din Ucraina

În urmă cu un an, la scurt timp după cutremurul provocat în relația transatlantică de întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin la Anchorage, în Alaska, liderii europeni au luat în calcul crearea unei zone tampon de 40 de km intre liniile ruse și cele ucrainene din Ucraina, după încetarea conflictului. Asta presupunea concesii teritoriale ucrainene și probabilitatea acceptării de către Kiev era redusa.

Ideea europeană de „zonă tampon”

„Se agață de un pai”, a comentat atunci, pentru Deutsche Welle, Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului responsabil de politica europeană și NATO sub administrația Obama. „Rușii nu se tem de europeni. Dacă ei cred că un cuplu de observatori britanici și francezi îi va descuraja pe ruși să intre în Ucraina, se înșală”.

Acum, după negocierile efemere deschise de întâlnirea de la Anchorage și la scurt timp după vizitele la Moscova a șefului CIA și emisarilor Jared Kushner și Steve Witkoff (prezenți, pentru prima oara și la Kiev), Rusia vine cu propria versiune de ”zonă tampon”.

Moscova vine cu propria „zonă tampon”

Într-un interviu pentru televiziunea publică, ministrul de Externe Serghei Lavrov a cerut ca Ucraina să fie transformată într-o uriașă „zonă-tampon” după încheierea luptelor, în timp ce Moscova continuă să formuleze cereri care ar putea submina noile eforturi conduse de SUA pentru reluarea negocierilor de pace. Lavrov a spus că Ucraina ar trebui să devină zona-tampon pe care Moscova afirmă că o consideră necesară pentru a preveni viitoare amenințări din partea vecinului său occidental. „Toată lumea susține că Rusia are nevoie de o «zonă-tampon». Să devină Ucraina această zonă-tampon”, a spus Lavrov, potrivit Ministerului rus de Externe.

Lavrov: fără compromis, războiul continuă

Într-un alt interviu difuzat pe 8 septembrie, Lavrov a declarat că, dacă Occidentul nu va susține compromisurile, Rusia își va urmări obiectivele în Ucraina „nu la masa negocierilor, ci pe câmpul de luptă”, așa cum a afirmat în repetate rânduri Vladimir Putin. Lavrov spune că Moscova preferă o soluție negociată, însă în prezent „nu au loc” negocieri pentru încheierea războiului. El susține că țările occidentale au avut numeroase ocazii de a facilita pacea, dar de fiecare dată au împiedicat Ucraina să accepte un acord. Din acest motiv, afirmă Lavrov, Occidentul nu ar trebui să se grăbească să lanseze noi inițiative privind Ucraina.

Revenind la interviul oferit televiziunii de stat, Lavrov a fost întrebat cum ar putea Moscova să garanteze că războiul nu va reizbucni peste 25 de ani. Lavrov a spus că Rusia nu va accepta un rezultat în care „regimul aflat la putere la Kiev” să rămână la conducere după război. El a susținut că un astfel de guvern ar continua să încalce „drepturile omului, drepturile lingvistice și dreptul de a-și alege religia”.

Lavrov: SUA vor dividente economice

”Comentariile evidențiază diferența dintre eforturile Washingtonului de a relansa diplomația și cererile persistente ale Moscovei privind o Ucraină postbelică, constrânsă de condiții impuse de Rusia în materie de securitate și politică”, scrie Kyiv Post.

Despre guvernul Trump, Lavrov considera că „vor dividende economice”. ”Și da, înțeleg că, pentru a obține aceste beneficii, nu pot trata Rusia așa cum ar putea trata alte țări. Dacă asta va duce efectiv undeva – sincer, în acest moment nu aș putea să vă spun”.

Cele trei presupuse „șanse de pace” ale europenilor

Cât privește guvernele europene, Lavrov a fost mult mai incisiv. Potrivit lui Serghei Lavrov, europenii au avut „un număr imens de oportunități” de a juca un rol constructiv în Ucraina.

Prima șansă: acordul din 21 februarie 2014, negociat și garantat de Franța, Germania și Polonia între Viktor Ianukovici și opoziție. Acordul prevedea alegeri anticipate și transferul unei mari părți a puterii până atunci. „În dimineața următoare a avut loc lovitura de stat”, iar Occidentul „a înghițit pur și simplu totul”, în pofida acordului semnat.

A doua șansă: acordurile de la Minsk din februarie 2015, semnate de Angela Merkel și François Hollande, alături de Putin și Poroșenko. Lavrov invocă declarațiile ulterioare ale lui Merkel, Hollande și Poroșenko, potrivit cărora „nu intenționaseră niciodată să pună în aplicare aceste acorduri” și că aveau nevoie de timp pentru „a pompa Ucraina cu arme”.

A treia șansă: negocierile de la Istanbul din aprilie 2022. Lavrov susține că negociatorii ruși au acceptat termenii ucraineni și au convenit principiile unui tratat de pace cuprinzător, documentul fiind parafat. El afirmă că Boris Johnson le-ar fi spus ucrainenilor „să nu semneze nimic”.

În concluzie, Lavrov susține că Europa a avut „oportunități” repetate, dar a ales confruntarea și ideea că Rusia trebuie să sufere o „înfrângere strategică”.