Trump se folosește de arma iranienilor. De ce blochează SUA strâmtoarea Ormuz și cum ne afectează

„Cu efect imediat, Marina Statelor Unite, cea mai bună din lume, va începe procesul de BLOCARE a tuturor navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz”, a declarat Trump pe 12 martie pe Truth Social, conform USA Today.

Într-un interviu acordat imediat după anunț pentru Fox News, Trump a vorbit despre o „blocare completă” a strâmtorii Ormuz, similar cu cea făcută de regimul de la Teheran până la semnarea armistițiului. Trump vorbea atunci despre un blocaj nediscriminatoriu.

Totuși, liderul SUA a fost contrazis chiar de Comandamentul Central al SUA. Reprezentanții instituției au explicat că blocajul urma să fie pus în acțiune în câteva ore și că va viza doar porturile iraniene. Aceștia transmiteau că blocada va fi „aplicată imparțial împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene”, inclusiv din „toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman”.

Blocada ar urma să permită accesul de ajutor umanitar după inspecție. Totodată, Comandamentul a explicat modul de funcționare al blocajului. Într-o notificare adresată navigatorilor, consultată de Reuters, se arată că orice navă care părăsește zona blocată va fi supusă „interceptării, devierii și capturării”, însă navele care tranzitează strâmtoarea către sau dinspre destinații non-iraniene nu vor fi afectate.

Cum ar putea face Trump blocada legală?

Blocada impusă de SUA asupra porturilor de-a lungul întregii coaste iraniene trebuie anunțată oficial și aplicată eficient și imparțial pentru a respecta dreptul internațional, au declarat experți juridici pentru Associated Press, conform Fox News.

„Trebuie să o aplici tuturor celor care intră și ies din Iran”, a spus Raul Pedrozo, profesor de drept internațional la Colegiul Naval de Război al SUA. „Nu se aplică doar celor pe care nu îi agreăm.”

Cerințele legale includ avertizarea navigatorilor cu privire la existența blocadei și asigurarea faptului că aceasta este aplicată corect și în condiții de siguranță.

Cum e afectat Iranul?

Blocarea unor porțiuni ale Strâmtorii Hormuz este probabil menită să pună presiune asupra Iranului. Regimul de la Teheran a exportat milioane de barili de petrol de la începutul războiului. O mare parte din acest petrol a fost transportat prin așa-numitele „tranzituri întunecate” („dark transits”). Aceste zone evită sancțiunile și supravegherea occidentală, conform CBS.

Totodată, redeschiderea strâmtorii Ormuz a fost unul dintre principalele puncte de blocaj în negocierile din weekend dintre SUA și Iran, conform unor raporturi citate de The Guardian.

Teheranul a sugerat că ar dori să păstreze controlul asupra căii navigabile după încheierea conflictului. Iranienii au propus un plan prin care ar percepe o taxă de până la 2 milioane de dolari pentru fiecare navă care tranzitează zona. Donald Trump și alți lideri mondiali au respins această idee. Vesticii văd propunerea drept un atac asupra „libertății de navigație”.

Robin Brooks, cercetător senior la Brookings Institution, a argumentat pentru USA Today că o blocadă exercită presiune financiară asupra regimului dependent de exporturile de petrol. Totodată, acesta consideră că prin blocaj se evită pierderi de vieți omenești care ar putea apărea dacă SUA și Israelul ar încerca să preia controlul asupra insulei Kharg, principalul terminal de export petrolier al Iranului.

„O blocadă reduce importurile Iranului la zero, deoarece nu mai există venituri din exporturile de petrol pentru a plăti bunurile. Aceasta duce la deprecierea monedei și la hiperinflație”, a spus el.

Karen Young, cercetător la Universitatea Columbia, a declarat că, deși blocada ar provoca dificultăți economice Iranului, nu este sigur că aceasta îi va schimba poziția în negocieri.

„Iranul a demonstrat de mult timp că poate rezista presiunilor economice și nu vede motive să reducă impactul asupra propriilor cetățeni”, a spus Young.

Motivațiile lui Trump: câte puțin din toate

Întrebat dacă scopul blocadei din Strâmtoarea Hormuz este de a forța Iranul să revină la masa negocierilor sau de a redeschide strâmtoarea pentru a reduce costurile energiei, Donald Trump a declarat luni reporterilor: „Poate toate acestea.”

„Ambele lucruri, desigur, și chiar mai mult”, a spus Trump. „Nu putem permite unei țări să șantajeze sau să extorcheze lumea. Pentru că asta fac. Practic șantajează lumea. Nu vom permite să se întâmple asta.”

Președintele nu a oferit detalii despre eventuale planuri pentru noi negocieri cu Iranul. Totuși, el a afirmat că „am fost contactați de cealaltă parte” după ce discuțiile au eșuat la Islamabad.

„Ar vrea să ajungă la un acord. Foarte mult, foarte mult”, a adăugat Trump.

Impactul asupra petrolului

Prețul petrolului Brent, standardul internațional, a crescut cu 7%, ajungând la aproximativ 102 dolari pe baril luni, conform CBS. Înainte de război, prețul era în jur de 70 de dolari pe baril.

Directorul Agenției Interaționale de Energie, Fatih Birol, a avertizat luni că prețurile la gaze nu reflectă pe deplin gravitatea crizei energetice generate de războiul cu Iranul.

„Prețurile sunt deja ridicate, în opinia mea, dar nu reflectă severitatea problemei”, a spus Birol. „Cred că în curând vom vedea cum acestea vor ajunge să se alinieze cu realitatea.”

Chiar dacă războiul s-ar încheia mâine, Birol a avertizat că ar putea dura până la doi ani pentru ca piața energetică să revină la normal. Oficialul a invocat drept justificare a volatilității pieței distrugerile severe ale infrastructurii energetice din regiune.

Impactul creșterii barilului se resimte și în România. De la startul conflictului SUA/Israel versus Iran, prețul de la pompă a crescut de la aproximativ 8 lei pentru litrul de motorină până peste pragul psihologic de 10 lei la un moment dat.

Merz și-ar băga coada. Starmer refuză

Premierul britanic Keir Starmer a spus pe 13 aprilie, într-un interviu acordat BBC, că țara sa „nu susține” blocada propusă de Trump și că Regatul Unit „nu se va implica în război”.

El a adăugat că este vital ca „strâmtoarea să fie redeschisă complet”. Împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, acesta a anunțat un summit pentru a elabora un plan de protejare a transportului maritim internațional după încheierea conflictului SUA–Israel cu Iranul.

Conform CBS, cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut luni premierului israelian Benjamin Netanyahu să pună capăt luptelor din sudul Libanului și să inițieze negocieri directe de pace cu guvernul libanez, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului.

În cadrul unei convorbiri telefonice, Merz i-a transmis lui Netanyahu că „Germania este pregătită să contribuie la asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz”. Această implicare ar veni însă doar după „încetarea ostilităților” și „dacă sunt îndeplinite condițiile necesare”, conform rezumatului oferit de purtătorul de cuvânt.