Reforma administrației. 3% din bugetari au plecat acasă în mandatele lui Ciolacu și Bolojan

Datele Ministerului de Finanțe arată că reforma administrației din mandatele lui Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan a dus la plecarea a circa 3% dintre angajații la stat.

Între ianuarie 2025 și mai 2026, au dispărut așadar 40.397 de posturi ocupate din instituțiile de stat centrale și locale. În prima parte din 2025, la butoane a fost Marcel Ciolacu, apoi a venit la Palatul Victoria Ilie Bolojan. 

Astfel, în ianuarie 2025, România avea 1.312.508 de bugetari. În mai 2026 erau 1.272.111. Sunt datele publicate de Ministerul Finanțelor. În total, reducerea este de sub 3,1%. 

Datele nu cuprind și lunile iunie și iulie, în care primarii și șefii de instituții ar fi trebuit să definitiveze reforma administrației. Aceasta presupunea reduceri masive de cheltuieli, inclusiv plecări din sistem ale unor bugetari, acolo unde era necesar.

Reforma din administrație recentă a redus 3% din numărul de angajați, spune un studiu

Un studiu recent a arătat că inclusiv recenta reformă a administrației a dus la același procent de reduceri. 

Astfel, cercetarea Centrului de Formare APSAP a vizat peste 2.000 de bugetari. Ea a relevat faptul că doar 3% dintre funcționarii publici au fost concediați. Restul, au fost redistribuiți și și-au păstrat locurile de muncă.

Numai în această etapă a reformei, cea agreată de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, ar fi trebuit să plece 13.000 de angajați. Fără a ține cont de faptul că promisiunea de reducere a cheltuielilor a apărut și în 2024, în mandatul lui Marcel Ciolacu. 

Reforma administrației, făcută pe seama locurilor neocupate sau a celor aflați în prag de pensie

Cercetarea a relevat și că în 37,3% dintre cazuri nu au existat deloc reduceri de personal.

Acolo unde reforma a fost pusă în practică, reducerea de personal a vizat locurile neocupate sau pe cele ale angajaților care oricum ieșeau la pensie. Doar 3% au reprezentat însă concedierile reale.

Un artificiu de reformă

„Cifra care spune totul este 3%. Atât au văzut angajații statului: concedieri reale în doar 3% dintre cazuri. Restul reformei s-a făcut pe hârtie – posturi vacante șterse din organigrame și pensionări raportate drept restructurare. 

Când din 50 de directori rămân 25, iar ceilalți devin șefi de serviciu cu aceleași birouri și aceleași atribuții, nu ai făcut reformă, ai făcut un artificiu de organigramă. 

Iar economiile obținute astfel se pierd în achizițiile și consultanța pe care chiar angajații statului le indică drept principala sursă de risipă”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, organizația care a realizat acest studiu.

Nemuritorul dosar cu șină. Fără elan pentru reforma administrației și cu digitalizare doar pe hârtie

Studiul a evidențiat și modul în care funcționarii publici din instituțiile publice din România utilizează instrumentele digitale. Datele arată că în multe situații funcționarii publici încă utilizează dosarele cu șină.

„89% dintre angajații publici confirmă că lucrează în continuare cu dosarul cu șină și semnătura olografă pentru documente care există și în format digital” se mai arată în cercetare.

Acest studiu a fost realizat în perioada februarie-iunie 2026 și a analizat percepția angajaților publici asupra reformei, birocrației, digitalizării, fiscalității și relației cu mediul privat. 

Respondenții provin din toate regiunile țării și din toate palierele sistemului: administrație centrală (31,7%), administrație locală (28%), sănătate (12,7%), instituții autonome (12%), companii de stat, învățământ, ordine publică și apărare.

Statistica Finanțelor bate cu datele studiului. Reforma administrației în mandatele Ciolacu și Ciucă se oprește la o cifră

Revenind la datele Ministerului de Finanțe, reducerile de personal din ultimul an și jumătate abia depășesc 3%. Cele mai multe plecări, 73%, sunt din administrația centrală. 

Astfel, administrația publică centrală a pierdut 29.573 de posturi ocupate în acest interval, de la 842.264 la 812.691. 

Educația, Apărarea, Finanțele și Internele, pe primele locuri la plecări din sistem

Ministerul Educației rămâne, de departe, cel mai mare angajator din sistem, dar și cel mai afectat de restructurare. Instituția a scăzut de la 308.323 la 293.705 de posturi. O pierdere de 14.618 posturi.

Pe locul doi se află Ministerul Apărării Naționale, cu 5.063 de posturi mai puține. 

Urmează Ministerul Finanțelor, cu o scădere de 1.339 de posturi. Pe podium este și Secretariatul General al Guvernului, care a pierdut 1.172 de posturi.

Ministerul Afacerilor Interne, al doilea ca mărime din sistem, a înregistrat o scădere mai moderată, 463 de posturi.

Fără reduceri spectaculoase, fără angajări masive

Aproape toate celelalte instituții centrale finanțate integral din bugetul de stat au înregistrat scăderi, majoritatea de ordinul zecilor sau sutelor de posturi.

• Ministerul Sănătății (-67), 
• Înalta Curte de Casație și Justiție (-75), 
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-179), 
• Ministerul Justiției (-252), 
• Camera Deputaților (-96), 
• Senatul României (-110), 
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (-142),
• Autoritatea Electorală Permanentă (-44), 
• Ministerul Energiei (-54), 
• Institutul Cultural Român (-19)
• Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (-14).

Într-un peisaj dominat de reduceri, doar câteva instituții au raportat creșteri, și acestea modeste. 

• Curtea de Conturi (+61 posturi), 
• Ministerul Afacerilor Externe (+37), 
• Curtea Constituțională (+27), 
• Administrația Prezidențială (+21) 
• Ministerul Public (+12).

Reforma administrația locale, impact mai mic

La nivelul administrației publice locale, numărul de posturi a scăzut cu 10.824, de la 470.244 la 459.420. 

Instituțiile finanțate integral din bugetele locale au pierdut 9.751 de posturi (de la 287.718 la 277.967).

Cele finanțate integral sau parțial din venituri proprii au scăzut cu 1.073 de posturi (de la 182.526 la 181.453).