De ce NATO nu este pomul lăudat la care să mergem cu sacul

Gata, am învins! Cel puțin așa aflăm din anunțul de azi, al lui Nicușor Dan, de pe Facebook. Dacă și cum am învins voi detalia în rândurile următoare. Mai întâi, lăsați-mă să mă mai întreb, încă o dată, de ce Facebook și nu site-ul Administrației Prezidențiale? Este un rezultat obținut de Nicușor Dan pe persoană fizică? Este prea greoaie comunicarea prin intermediul site-ului Administrației Prezidențiale? Păi, atunci de ce nu avem un cont de Facebook al Administrației Prezidențiale care să posteze toate aceste anunțuri care apar pe contul de Facebook al lui Nicușor Dan?

După cinci ani de negocieri, NATO extinde spre Est rețeaua de conducte pentru combustibil. Nicușor Dan anunță că finanțarea a fost aprobată

Pentru că este despre comunicare strategică! Vreau să cred că România nu trebuie să afle ce face Președintele României de pe contul de Facebook al lui Nicușor Dan, ocupantul vremelnic acestei funcții.

Dar hai să revenim la subiectul zilei. Nicușor Dan ne anunță că: “România obține un rezultat strategic important în cadrul NATO. După peste cinci ani de negocieri, Alianța a aprobat extinderea către Est a rețelei NATO de conducte pentru combustibil, un proiect esențial pentru consolidarea securității și mobilității militare pe Flancul Estic.

Decizia vine și ca urmare a lecțiilor învățate după invazia Rusiei împotriva Ucrainei, care au demonstrat cât de importantă este infrastructura logistică pentru apărarea colectivă. România a fost implicată activ încă de la început în acest proces, prin eforturile Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale și ale Delegației României la NATO.”

Deci, nu este despre persoana Nicușor Dan, ci despre Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale și Delegația României la NATO. Adică, nu șarmul lui Nicușor Dan ne-a adus o astfel de victorie. Mai ales că Nicușor Dan uită să menționeze că, nu mai demult decât acum 2 săptămâni, habar nu avea despre ce este vorba.

Mai precis, cu prilejul summit-ului anual al NATO de la Ankara, în 8 iulie 2026, o întrebare a unei jurnaliste (deși adresată în limba română, nu în engleză) pare să-l fi prins în ofsaid pe Nicușor Dan! Întrebarea era referitoare la acordul privind extinderea rețelei NATO de conducte de combustibil din perioada Războiului Rece către estul Europei și a avut drept punct de plecare declarația lui  Karol Nawrocki, făcută chiar în aceiași zi: „caracterul de dublă utilizare al conductelor… oferă posibilitatea de a consolida securitatea întregului flanc estic al NATO, așa că aceasta reprezintă, de asemenea, o ocazie pentru mine și pentru întreaga Europă Centrală de a readuce în discuție această chestiune”. Fiind întrebat cum comentează declarația Președintelui Poloniei, Nicușor Dan părea că nu știe la ce se referă jurnalista: „Sistemul de…?… Pentru aprovizionare sau pentru ce?”

Deci, nici măcar nu este vorba despre un desant diplomatic român ci… polonez.

Pentru că lucrările de conectare a Poloniei la NATO Pipeline System sau Sistemul de conducte pentru Europa Centrală (CEPS) al NATO sunt în desfășurare de mai mulți ani. De exemplu, în octombrie 2025, a fost semnat un acord preliminar între Biroul de Management al Programului de Investiții pentru Securitate NATO din Polonia și operatorul polonez PERN S.A. privind integrarea infrastructurii naționale de combustibil în sistemul NATO și construirea unor facilități de stocare pentru forțele Alianței. Componenta poloneză a investiției presupune construirea a aproximativ 300 de kilometri de noi conducte, de la granița cu Germania până la baza PERN din apropierea orașului Bydgoszcz. Costul estimat al acestui tronson este de aproximativ circa 5 miliarde de dolari. Țineți minte suma aceasta!

De asemenea, înaintea summit-ului NATO de la Ankara, ministrul Apărării Naționale din Polonia a primit un mandat din partea țărilor Grupului de la Vișegrad și a statelor baltice de a promova activ o infrastructură comună de conducte a Alianței, care să se întindă din vestul Germaniei, prin Polonia, până în statele baltice.

Ca atare, Consiliul Nord-Atlantic a aprobat finanțarea proiectului din fondurile comune ale NATO, în valoare de 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani, cea mai mare investiție de acest tip din istoria Alianței. Țineți minte perioada de timp alocată implementării proiectului!

Conform lui Mark Rutte, fondurile vor fi alocate pentru depozite de combustibil, infrastructură de distribuție și noi conducte menite să transporte combustibilul NATO către Europa de Est: „Aliații fac un pas istoric pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare cu combustibil al NATO, asigurându-se astfel că forțele noastre armate dispun de resursele energetice necesare pentru a-și menține capacitatea de luptă”.

Vă spuneam să țineți minte suma de 5 miliarde de dolari doar pentru tronsonul polonez! Pentru că Nicușor Dan ne anunță triumfător că doar aproximativ 2,15 miliarde de euro vor reveni României.

O altă întrebare este de unde vor veni acești bani? Oare sunt fonduri nerambursabile de tip UE? Nu prea! Pentru că resursele financiare ale NATO provin din contribuțiile directe și indirecte ale statelor membre. Fondurile comune ale NATO sunt constituite din contribuții directe la bugetele și programele colective. Toți aliații contribuie la finanțarea NATO pe baza unei formule convenite de repartizare a costurilor, derivată din produsul intern brut al țărilor membre.

Ce ne spunea Nicușor Dan (tot pe pagina sa de Facebook), chiar înainte de publicarea declarației finale a summit-ului NATO de la Ankara? Că “anul acesta vom atinge un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din produsul intern brut al României (care este estimat la aproximativ 400 miliarde euro în anul 2026, conform proiecțiilor Fondului Monetar Internațional).

Dacă este să facem un calcul sumar a ce reprezintă cele 2,15 miliarde euro care „vor reveni României” (luând ca reper perioada de implementare de 20 de ani), comparativ cu alocarea de 3,7% din PIB pentru apărare, pe anul 2026 (angajamentul fiind să crească la 5% până în 2035), rezultă o sumă de investit de 107,5 milioane euro anual, comparativ cu 14,8 miliarde euro cât reprezintă contribuția din PIB pentru apărare în 2026. Deci, nu ne revine nimic, ci vom aloca noi cele 2,15 miliarde euro.