Tunelul Timpului, mărturie istorică excepțională

Show unic în spaţiul muzeal european. Şi asta, aici, în România, la Muzeul Bran, acolo unde a fost deschis publicului Tunelul Timpului. Datorită tehnologiei ultramoderne şi după o investiţie de un million de euro, vizitatorii pot urma drumul pe care îl parcurgea familia regală atunci când dorea să ajungă, pe scurtătură, în castel. Însă nu este doar atât. În forma actuală, Tunelul s-a transformat într-un spațiu expozițional modern ce permite interpretarea diferită a istoriei, a legendelor și tradițiilor Castelului.

Castelul Bran, marcat de amprenta Reginei Maria

Construcția datează din intervalul 1377‐1382. Din punct de vedere al integrității arhitecturale, structurale și al concepției tehnice ansamblul și-a menținut în cea mai mare parte nealterate caracteristicile istorice dobândite în cursul etapelor principale de edificare, exprimate prin elemente constructive originare valoroase, transformate doar parțial.

Configurația elementelor componente – fântână‐portic, profilul fântânii medievale, traseul fântânii adaptate pentru ascensor, traseul galeriei orizontale, portalul din coasta masivului – sunt emblematice pentru perioadele istorice în care au fost edificate, dar conțin multiple aspecte particulare rezultate pe de o parte din continua compunere a spațiului restrâns al fortificației, iar pe de alta, prin prelucrarea în cheie romantică în perioada transformării castelului în reședință regală.

Castelul Bran, în ansamblul său, este puternic marcat de amprenta Reginei Maria, care a creat o reședință regală cu totul specială. Din acest punct de vedere, ansamblul fântână – galerie verticală – galerie orizontală devine un element semnificativ pentru această perioadă marcată de reinterpretarea configurațiilor istorice, în paralel cu acțiunile de modernizare, acțiuni care au potențat caracterului istoric al locului.

În vara anului 1937, fântâna castelului a fost secată și în puț a fost instalat un ascensor, care coboară 57 m, până la baza dealului. Accesul la platforma de jos se face printr-un tunel, cu intrare dinspre parcul regal.

De la ce a plecat totul

A. Galeria verticala – Fântâna medievală

Fântâna medievală a Castelului Bran, mărturie istorică excepțională, a fost săpată inițial în formă de cisternă trapezoidală, în centrul fortăreței, până la o adâncime de aproximativ 7 m. La mijlocul secolului al XVII-lea, rezervorul a fost transformat în fântână, adâncă de 57 ‐ 58 m. Adâncimea fântânii poate fi în prezent atestată pe o lungime de 31 m, cât este diferența de nivel dintre curtea interioară a castelului și nivelul galeriei orizontale. Este posibil ca în 1937, când a fost introdus ascensorul, fântâna să fi fost astupată de la nivelul galeriei până la izvoare.

Galeria verticală are pe o înălțime de 3 m forma unui cilindru – cu diametrul cuprins între 180 și 195 cm –care surmontează un tronson înalt de 4 m

 în formă de trunchi de con cu baza de cca. 290 cm. Sub nivelul acestei baze, secțiunea fântânii se reducea probabil la o secțiune circulară de cca. 150‐160 cm pe restul de 50m adâncime. În momentul introducerii liftului, în anul 1937, este posibil ca secțiunea ductului inferior, pe o lungime de cca. 23 m, să fi fost transformată în secțiune pătrată cu latura de cca. 150‐160 cm pentru acomodarea infrastructurii ascensorului.

B. Galeria orizontală – portalul de acces

Galeria orizontală a fost săpată din marginea masivului pe care este așezat castelul pe o lungime de cca. 33 m până la intersecția cu galeria verticală. Galeria avea un traseu neregulat, sinuos, iar secțiunea, de asemenea neregulată, avea o lățime de cca. 130‐160 cm și o înălțime de cca. 195‐260 cm. În zona racordului dintre cele două galerii, secțiunea se mărea sub forma unui pâlnii neregulate, cu lățime de cca. 290 cm și înălțime 280 cm. Secțiunile transversale și longitudinale ale galeriei orizontale erau variabile și neregulate, fiind rezultatul brut al activității de derocare, spre deosebire de profilul prelucrat prin căptușire a stâncii în zona fântânii medievale sau de ductul relativ ordonat al galeriei verticale.

Tunelul Timpului în cifre

Șaptezeci de ani mai târziu de la modificările realizate de Regina Maria și Karel Liman, arhitectul său preferat, a devenit evidentă necesitatea intervenției asupra ansamblului liftului, dată fiind starea avansată de degradare a fântânii și a tunelului.

Citiți reportajul integral în ziarul Cotidianul ediția digitală din 13 iulie. 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.