UE cu mai multe viteze și a învârtitului în cerc

”Europa riscă să fie subordonată, divizată și dezindustrializată”, dacă nu se transformă într-o ”federație autentică”, a spus, pe 9 februarie, fostul premier italian Mario Draghi. ”Puterea cere ca Europa să se transforme din confederație în federație, pentru că ordinea globală a dispărut”. Acolo unde UE s-a federalizat (în comerț, politică monetară, piața unică), UE a devenit o putere respectată, a spus Draghi. Acolo unde nu a făcut asta (apărare, politica externă, politica industrială), UE este tratată ca un grup de state micii și medii, grup care este scindat după cum dictează interesele altora.

UE, potențialul ”gigant global” al lui von der Leyen

Tot pe 9 februarie, un raport al guvernului francez trăgea un semnal de alarmă. Concurența din China amenință sectoare fundamentale ale economiei europene: automobile, mașini-unelte, chimicale, baterii. Produsele din China au o calitate tot mai bună și au un avantaj al costului care ajunge până la 40%. Soluția propusă la Paris: fie un tarif vamal general de cel puțin 30% pentru importurile din China, fie devalorizare cu 30% a monedei euro în raport cu moneda chineză.

O zi mai târziu, președintele Franței, oferea un interviu mai multor ziare europene. A spus că UE trebuie să pună la cale o politica comună în domeniul militar, al tranziției energetice și digitalizării. În caz contrar, în termen de cinci ani, va deveni irelevantă.

Toate aceste declarații prefigurau întâlnirea informală a liderilor UE, pe 12 februarie, la un castel din Belgia. Semnalele din țările UE nu par să indice că acest summit va înlătura ”barierele care împiedică UE să devină un gigant global”, așa cum spunea președinta Ursula von der Leyen, în Parlamentul European, cu o zi înainte. Cel mult, summitul informal ar putea redeschide dezbaterea despre ”Europa cu mai multe viteze”, de data aceasta cu obiectivul aderării rapide, dar ”parțiale”, în etape, a Ucrainei la UE.

Franța propune, Germania respinge

Este ”stare de urgență” la nivel european, a declarat Emmanuel Macron în interviul pentru marile publicații de pe continent. Europa este prinsă între America care deține înalta tehnologie și China care a trecut de la producția de masă la producție industrială complexa, acolo unde Europa performa până de curând. Dacă nu va lua măsuri, ”UE va fi măturată de pe scenă”, a avertizat Emmnauel Macron.

Președintele Franței propune soluțiile: investiții masive prin împrumuturi comune ale statelor UE, prin eurobligațiuni, favorizarea companiilor europene și achiziții de la companiile europene. Însă propunerile lui Macron au fost respinse, după doar câteva ore, de guvernul german. ”Este adevărat că avem nevoie de mai multe investiții. Însă, să fim sinceri, asta are de-a face cu noul buget european care este negociat”, a spus un oficial german, citat de Politico.eu. Oficialul german a trimis și o săgeată către Franța lui Macron. El a spus că agricultura consumă mult prea mult din bugetul UE. Apoi, ”supraîndatorarea europeană nu este lipsită de costuri”, a spus germanul. Germania este în schimb pentru o simplificare a legilor digitale din UE, o măsură care ar crește competitivitatea europeană în domeniu, dar ar ajuta și marile companii americane.

UE ar avea nevoie anual de banii PNRR pe șase ani

Până acum, Germania și statele nordice s-au opus îndatorării comune în UE. Excepție a făcut fondul Next Generation EU, care alimentează PNRR, și împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, aprobat în decembrie 2025. Însă Europa ar avea nevoie de câte Next Generation EU (stabilit pe șase ani) în fiecare an, pentru investiții masive în industrie, în special cea de apărare, dacă nu vrea să fie „măturată de pe scenă”. Cel puțin asta arăta, încă din 2024, planul de relansare propus de fostul șef a italian al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. În caz contrar, Draghi vorbea despre o ”lungă agonie” și apoi dispariția UE.

Draghi este invitat și el la summitul informal de la castelul din Flandra. La fel și Enrico Letta, un alt fost premier italian, și el autorul unui plan de relansare pentru UE, publicat tot în 2024. Actualul premier al Italiei, Giorgia Meloni, pare însă mai mult în barca Germaniei, mai cu seamă după recentul plan de cooperare strategica bilaterală semnat cu Friedrich Merz. Berlinul și Roma se opun și abordării ”Made in Europe” a lui Macron, care urmărește favorizarea producătorilor europeni. Meloni și Merz consideră că este protecționism exagerat și propun în schimb atragerea altor parteneri în Europa, prin acorduri de liber schimb.

UE cu mai multe viteze, pentru a-i elimina pe ”băieții răi”…

Rezumând, liderii europeni au o reuniune informală la un castel din Belgia pentru a se învârti în același cerc ca și până acum. Franța și Germania au în continuare divergențe. Iar soluțiile pe care le propun nu par viabile. Insistă pe investiții UE masive, dar economia digitala de astăzi a fost creată în SUA prin investiții private și concurență acerbă. Greșeala este că ”liderii europeni privesc inteligența artificială ca pe un motor diesel modern (…) Chiar dacă vor ajunge la un acord, tot vor eșua. Inteligența artificială și computerele cuantice sunt creaturi ale finanțiștilor din secolul 21, nu ale inventatorilor și inginerilor din secolul 20”, scrie UnHerd.l

Disputa este mai puțin evidentă când vine vorba despre o UE cu mai multe viteze, un concept despre care președintele Emmanuel Macron obișnuia să vorbească la finalul anilor 2010, la începutul mandatului sau. ”Cooperarea întărită”, înscrisă în Tratatul UE poate fi folosită ca o bază pentru diferențierea vitezelor UE. În acest fel, pot fi eliminate din nucleu guvernele turbulente – acum Ungaria, Slovacia, chiar și Cehia. Aceste trei țări au acceptat ajutorul de 90 de miliarde pentru Ucraina, însă cu condiția ca cetățenii lor să nu bage mâna în buzunar pentru asta. Și tot aceste state se opun aderării Ucrainei și sunt deschise companiilor chineze, care le folosesc ca ușă din spate pentru a intra fără taxe pe piața UE.

… și pentru a grabi aderarea Ucrainei

Europa cu mai multe viteze poate servi și aderării rapide a Ucrainei la UE. În numele competitivității și autonomiei strategice, un grup de state poate continua reformarea UE – inclusiv extinderea spre Ucraina fără unanimitate de voturi, așa cum este necesar acum – în vreme ce restul statelor rămân la periferia decizională. În spatele agendei oficiale a summitului informal din Belgia stă și această presiune pentru a grăbi integrarea Ucrainei, comprimând calendarul și criteriile aderării.

Iluzoria autonomie strategică

Va fi mai ”autonomă strategic” o Uniune Europeană care adoptă strategia mai multor viteze de integrare? Ultimele evoluții nu indică asta. Chiar țările din prima viteză a UE nu se pot lipsi de parteneriatul dezechilibrat cu Statele Unite. Spre exemplu, Europa a fost de acord să se alăture planului Statelor Unite pentru minerale critice. S-a întâmplat recent, la Washington, cu participarea unor lideri din peste 50 de state, printre care și ministrul român de Externe. Cursa pentru inteligență artificială presupune resurse (cupru, minerale rare, petrol pentru plastic, rafinării, foarte multă energie). Dacă UE nu poate face față singură acestei curse (și nu poate, pentru că ordinea internațională liberală de până acum nu a făcut rentabila menținerea acestor industrii în Europa), atunci are de ales între a se alătura unei țări care poate (America) sau sa fie „măturată”.

De aceea, Parlamentul European a decis să meargă mai departe cu procesul ratificării acordului comercial cu UE-SUA. În contextul disputei privind Groenlanda, PE a suspendat ratificarea acordului. Fronda europeană a fost efemeră. Acordul comercial UE-SUA este profund inegal. Prevede taxe de 0% pentru importurile europene venite din America, dar 15% pentru importurile americane din UE. Iar Apoi, Germania a oferit contracte de 4,3 miliarde de euro pentru două startup-uri americane din domeniul apărării pentru a produce drone pentru armata germană. Sunt companii susținute de Peter Thiel (mentorul vicepreședintelui SUA) și fondatorul suedez al Spotify, Daniel Ek. Nu sunt tocmai evoluții care să ilustreze ”autonomia strategica” a ”gigantului global” UE și nici conceptul ”Made in Europe” drag lui Macron.