UE pregătește o revizuire amplă a legislației privind tutunul și produsele care conțin nicotină

Evaluarea produselor noi cu nicotină înainte de comercializare, extinderea screeningului și alocarea a cel puțin 2,5 miliarde de euro pentru cancer se numără printre măsurile susținute de Vlad Voiculescu în perspectiva votului asupra raportului privind implementarea Planului european de combatere a cancerului. Jurnalistul medical Sorana Stănescu semnalează un amendament care ar restrânge extinderea regulilor privind tutunul.

Parlamentul European urmează să voteze joi raportul privind implementarea Planului european de combatere a cancerului, potrivit postărilor publicate de jurnalista Sorana Stănescu pe Substack și de europarlamentarul Vlad Voiculescu pe Facebook.

Discuția privește atât reglementarea produselor cu tutun și nicotină, cât și prevenția, accesul la diagnostic și tratament, drepturile supraviețuitorilor și finanțarea politicilor pentru cancer.

În centrul dezbaterii privind tutunul se află solicitarea de a evalua efectele produselor noi cu nicotină asupra sănătății înainte ca acestea să ajungă pe piață. Totodată, este cerută extinderea legislației la categorii precum țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pungile cu nicotină. Aceste solicitări trebuie deosebite de reguli deja adoptate: postările descriu poziții și propuneri supuse dezbaterii.

Aprobarea prealabilă a unui produs, în funcție de riscurile asupra sănătății

Sorana Stănescu explică în postarea sa că una dintre schimbările urmărite este evaluarea efectelor produselor noi cu nicotină asupra sănătății înainte de introducerea lor pe piață. Ea leagă această cerință de actualizarea Directivei europene privind tutunul, adoptată în 2014, pentru a acoperi produsele și dispozitivele apărute între timp.

Jurnalista semnalează și un amendament depus de un grup de europarlamentari, inclusiv români, care ar restrânge extinderea legislației și ar introduce luarea în calcul a efectelor asupra zonelor rurale unde se cultivă tutun. Stănescu interpretează această intervenție drept un argument în favoarea industriei.

Comunicatul Inițiativei România 2035 Fără Tutun

Comunicatul Inițiativei România 2035 Fără Tutun identifică intervenția ca amendamentul 12. Distincția făcută de coaliție este că acesta păstrează obiectivul unei generații fără tutun până în 2040, dar modifică formulările privind urgența revizuirii și categoriile de produse care trebuie acoperite.

Conform coaliției, amendamentul 12 este semnat de 38 de europarlamentari din familia Partidului Popular European. Opt sunt români: Dan-Ștefan Motreanu, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Virgil-Daniel Popescu, Rareș Bogdan și Siegfried Mureșan, de la PNL, respectiv Iuliu Winkler și Loránt Vincze, de la UDMR.

Inițiativa precizează că amendamentul nu este depus în numele grupului PPE, ci ca inițiativă separată a semnatarilor. Potrivit analizei sale, textul înlocuiește solicitarea revizuirii legislației „fără întârziere” cu formula „în timp util”, elimină enumerarea produselor noi și referirea la definiții neutre tehnologic și introduce condiționări privind impactul rural.

Coaliția consideră că evaluarea consecințelor socioeconomice este legitimă, dar se opune folosirii ei pentru amânarea măsurilor de sănătate. Descrierea efectelor amendamentului și lista semnatarilor sunt atribuite comunicatului; pozițiile individuale ale celor opt europarlamentari nu sunt reproduse în acesta.

Ținta 2040 și celelalte amendamente

Inițiativa România 2035 Fără Tutun critică separat amendamentul 14, atribuit grupului Patrioți pentru Europa, PfE. Potrivit comunicatului, acesta elimină reafirmarea explicită a obiectivului unei generații fără tutun până în 2040 și înlocuiește solicitarea urgentă de revizuire cu referiri la profiluri de risc diferențiate și la posibile beneficii ale produselor noi.

Coaliția cere menținerea țintei 2040 și o legislație care să acopere explicit țigările electronice, tutunul încălzit, pliculețele cu nicotină și produsele care ar putea apărea ulterior. Solicitarea urmărește evitarea lacunelor de definiție sau a unor diferențe de tratament pe care organizația le consideră nejustificate.

În privința fiscalității, organizația respinge amendamentul 15, atribuit PfE, despre care afirmă că elimină cererea de creștere și convergență a accizelor minime. Se opune și amendamentului 1, atribuit Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, ECR, privind eliminarea referirii la o resursă proprie europeană bazată pe accizele pe tutun.

Alte critici vizează amendamentele 3, 4 și 5: înlocuirea ambalajului neutru cu reguli formulate generic, modificarea măsurilor privind publicitatea și expunerea la vânzare, respectiv eliminarea evaluării impactului asupra sănătății înaintea comercializării produselor noi. Coaliția contestă și amendamentul 16, atribuit PfE, privind susținerea recomandării europene pentru medii fără fum și aerosoli.

Alcool, alimentație și mediu

Comunicatul extinde criticile la amendamentele privind alcoolul, alimentația și substanțele PFAS. Inițiativa se opune restrângerii discuției despre alcool la consumul descris drept dăunător și înlocuirii cerințelor obligatorii de informare și etichetare cu autoreglementarea.

În domeniul alimentației, cere păstrarea obiectivului unei etichetări nutriționale armonizate și a recomandărilor de reducere a factorilor de risc. Pentru PFAS, solicită ca modificările să nu ducă la reducerea protecției față de substanțele periculoase.

Poziția nu este însă o respingere a tuturor amendamentelor. Organizația susține amendamentul 9, privind accesul elevilor la mese școlare sănătoase, și amendamentul 11, privind dezvoltarea unui card digital pentru supraviețuitorii de cancer, ambele atribuite ECR.

Măsurile pentru sănătatea publică propuse de Vlad Voiculescu

Vlad Voiculescu prezintă, în postarea sa de pe Facebook, 14 solicitări grupate în cinci domenii: tutun și nicotină, alți factori de risc, screening, drepturile pacienților și finanțare. Europarlamentarul anunță dezbaterea și votul în plen asupra raportului, fără ca enumerarea măsurilor să însemne că acestea sunt deja obligatorii în statele membre.

În privința nicotinei, el susține revizuirea fără întârzieri a legislației și includerea tuturor categoriilor de produse, de la țigări la vape-uri, tutun încălzit și pungi cu nicotină. Solicită, de asemenea, evaluarea impactului asupra sănătății înainte de comercializarea oricărui produs nou cu nicotină.

O altă propunere este interzicerea publicității pentru produsele cu nicotină în mediul online și în zona caselor de marcat. Pentru vânzările online, Voiculescu cere verificarea vârstei cumpărătorului. Măsurile sunt prezentate împreună, ca intervenții asupra accesului la produse și asupra promovării acestora.

Alcool, alimentație și expunere la ultraviolete

În privința alcoolului, europarlamentarul cere afișarea ingredientelor și a avertismentelor de sănătate pe fiecare sticlă. Susține și o strategie europeană care să urmărească prevenirea consumului în rândul minorilor.

Pentru alimentație, solicitarea este stabilirea unei definiții europene a alimentelor ultraprocesate. Postarea nu detaliază criteriile acestei definiții și nici eventuale obligații de etichetare care ar putea decurge din ea.

Voiculescu mai propune interzicerea accesului minorilor la solar în întreaga Uniune Europeană. Această măsură este inclusă în categoria intervențiilor asupra factorilor de risc, alături de cele privind alcoolul și alimentația.

Screening și vaccinare HPV

În domeniul depistării cancerului, Voiculescu cere extinderea țintei de 90% la screening pentru toate cancerele relevante, inclusiv cele pulmonar, de prostată și de stomac. Postarea nu precizează separat populația eligibilă sau condițiile de aplicare pentru fiecare dintre aceste programe.

Propunerile includ vaccinarea împotriva HPV atât pentru fete, cât și pentru băieți. Europarlamentarul solicită și recunoașterea screeningului pentru cancerul de sân și cancerele ginecologice ca drept explicit al fiecărei femei.

Pentru folosirea inteligenței artificiale în programele naționale de screening, cere validare clinică, testare în condiții controlate și decontare. Solicitarea leagă introducerea tehnologiei de verificarea utilizării sale clinice și de includerea ei în mecanismele de finanțare ale programelor.

Tratament și drepturile supraviețuitorilor

În cazul persoanelor care au trecut prin cancer, Voiculescu susține extinderea dreptului de a fi uitat la creditele pentru locuințe. Propunerea privește consecințele istoricului oncologic asupra accesului la finanțare, nu eliminarea datelor medicale necesare îngrijirii.

El cere simplificarea regulilor pentru tratamentul într-un alt stat membru și accesul copiilor cu cancer la terapii noi și studii clinice, indiferent de țara în care locuiesc în Uniunea Europeană.

Pentru bugetul european din perioada 2028–2034, europarlamentarul solicită cel puțin 2,5 miliarde de euro pentru cancer. Suma reprezintă o cerere de finanțare prezentată în postare, nu o alocare confirmată printr-un buget adoptat.

Propunerile de monitorizare includ indicatori cu ținte, un cadru european pentru planurile naționale și includerea politicilor privind cancerul în evaluarea anuală a statelor. Voiculescu mai cere prezentarea anuală a rezultatelor Comisiei Europene în fața comisiei de sănătate a Parlamentului.

Datele OMS despre tutun

Contextul sanitar este prezentat într-un document OMS semnat de Kristina Mauer-Stender, consilier regional pentru controlul tutunului, prevenție și promovarea sănătății la Biroul regional pentru Europa.

Pentru Uniunea Europeană, datele din prezentare indică o prevalență a consumului curent de tutun de 25,7% în 2024 la persoanele de cel puțin 15 ani. La adolescenții de 13–15 ani, prevalența consumului de tutun era de 12,9%, iar cea a utilizării țigărilor electronice de 15,8%.

La nivel mondial, valorile prezentate pentru aceleași categorii sunt 19,5% pentru consumul de tutun la persoanele de cel puțin 15 ani, 10% pentru consumul de tutun la adolescenți și 7,2% pentru utilizarea țigărilor electronice la adolescenți. Procentele pentru tutun și țigări electronice nu trebuie adunate, deoarece categoriile de utilizatori se pot suprapune.

Pentru anul 2023, prezentarea indică 1,4 milioane de decese prin cancer în Uniunea Europeană și o pondere de 20% a deceselor prin cancer atribuibile tutunului, pentru ambele sexe. Cifra de 1,4 milioane reprezintă totalul deceselor prin cancer, nu numărul deceselor provocate de tutun.

La nivel global, OMS indică în aceeași prezentare o pondere de 25% a deceselor prin cancer asociate consumului de tutun. Diferența față de procentul de 20% menționat pentru UE ține de aria geografică a indicatorului și nu trebuie eliminată prin folosirea unei singure valori pentru ambele situații.

Fumul de tutun conține peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care cel puțin 70 sunt cunoscute ca fiind cancerigene. Consumul de tutun este asociat cu cel puțin 20 de tipuri de cancer. Prezentarea menționează și riscul de cancer pulmonar la nefumătorii expuși fumului altor persoane.

Recomandările pentru reglementare

OMS susține acoperirea tuturor categoriilor de produse și folosirea unor definiții care să poată include produsele apărute ulterior. Recomandările vizează caracteristicile, conținutul și emisiile produselor, avertismentele sanitare și ambalajele, precum și restricțiile privind publicitatea, promovarea și sponsorizarea.

Organizația susține și posibilitatea statelor membre de a adopta măsuri mai stricte decât cerințele minime europene. Alte priorități sunt controlul aplicării regulilor și protejarea deciziilor de sănătate publică de interferențele industriei tutunului și nicotinei.

Prezentarea indică o reducere de 17% a prevalenței consumului de tutun între 2010 și 2025, sub ținta de 30% folosită în comparație. Reducerea raportată este de 20% la bărbați și de 12% la femei. Aceste valori exprimă reduceri relative, nu scăderi de același număr de puncte procentuale.

Ce rămâne de decis

Votul anunțat privește poziția Parlamentului asupra implementării planului și solicitările de schimbare a politicilor europene.

În aces moment, nu există un calendar legislativ verificabil care să permită prezentarea unui termen general de cinci ani pentru implementarea tuturor măsurilor. Un raport parlamentar nu devine automat directivă; obligațiile pentru state depind de actele juridice adoptate ulterior și de termenele prevăzute de acestea.

Miza dezbaterii este, astfel, dublă: stabilirea poziției Parlamentului privind controlul tutunului și al nicotinei și formularea cererilor pentru prevenție, diagnostic, tratament și finanțare. Efectele pentru pacienți, consumatori și statele membre vor depinde de forma votată și de deciziile legislative și bugetare care vor urma.