Uite cum merg lucrurile cu politica – SF Politic

L-am întrecut astfel pe Gaspar, măturătorul. Derbedeul avea darul de a minţi extrem de convingător. El a povestit mai multora, vorbind de dimineață și până seara, pe mobil, pe WatsApp, că doctorul Spiridon tranşa cadavre într-un cavou părăsit din cimitirul municipal.

– Coboară în criptă, cu atenție, să nu-și frângă gâtul. E noapte, nene, noapte din aia de te apucă fiorii. Lună, ioc. Niște nori. Vezi, acolo, acolo în dreapta, e o stea. Una singură, o stea domnule, ce nu vezi? E galbenă. E portocalie. E roșie. Stai așa. Nu scoate o vorbă, sst, taci, să nu respiri. Doctorul Spiridon coboară cu atenție. Are un ciocan. Are un clește. Are mănuși. Scoate cuiele. Cuiele sunt ruginite bine de tot. Sunt din alea de fier de doi lei, din bazar. Păi așa e acum, ce credeai, tu ce credeai?! Scoate cuiele, unul câte unul. Ies ușor, nu-ți fă probleme. Le pune ușurel pe treaptă. Așa. Sunt toate. Păi nu trebuie să le bage la loc? Vezi, te-ai prins. Acum e acum. Ridică încet capacul sicriului. Boaf! Mâna mortului cade-n lături, stai, unde fugi?! Și cade mâna aia, ce cade, descărnată. Nu, mă, nu-i fură ghiulul! Și-acum, uite cadavrul în toată splendoarea lui! Unde te uiți?!

Se prostea, Gaspar. Descria cadavrele cu lux de amănunte. Zicea că doctorul Spiridon le crăpa craniul cu o daltă foarte bine ascuţită şi că apoi le tăia creierul felii, felii.

Un derbedeu, Gaspar. Mi-a mai povestit că extratereștrii care stau la Inter mi-au furat stickul pe care nu-l mai găseam de ceva vreme și că un căpitan fioros, care tot umbla cu un submarin galben pe mările și oceanele lumii, se pregătește să dea omenirii o lovitură mortală.

Extratereștrii de la Inter? Saudiți acoperiți, americani sadea, ruși secreți, bengalezi periculoși, Yakuza, Cosa Nostra, ce să mai vorbim!

Dar ce submarin? Poate era un iaht, nene! Ce mai încurc poveștilea astea, ceva de speriat! Gulgute din astea, parcă nu știți. Pe Calea Moșilor l-am văzut pe căpitanul fioros, se zbârlea la mine de pe un afiș cât casa. Cine e, a vrut să știe Pitoșkin care mă urmărea cu o cameră video. Păi vezi că nu le știi pe toate. E Obin Oba, i-am turnat eu, să văd, să-l prind dacă nu joacă hoții și vardiștii pe Youtube. Nu juca.

Aflându-ne într-o seară invitaţi la poetesa Carmen, grămadă pe Pinterest, părintele Elefterie ne-a avertizat în fel şi chip. Ne-a trimis îngeri plângăreți și diavoli zâmbăreți, să rămânem fără memorie la smartphone. Ne-a spus că transplantul de creier ar putea fi un afront adus Lucrării Domnului şi că mânia cerească ar putea pogorî asupra noastră cât de curând posibil. Mâine chiar.

L-am ascultat cu convingere dar nu l-am contrazis de teamă să nu tulburăm plăcuta serată literară. Caloriferele erau fierbinţi. Magnetofonul cânta în surdină. Magnetofonul, chiar era un magnetofon? Carmen ne învăluia cu o privire tandră. E drept, poemele ei nu aveau darul de a ne înflăcăra. În schimb, poetesa era o amfitrioană plină de graţie şi de farmec.

Avea un glas cristalin şi melodios. Faţa-i catifelată se deschidea clipă de clipă într-un zâmbet cuceritor. Carmen era sau una din bucătăresele din Paris? Sau poate că era domnișoara Margareta. Sau poate că era Imbolbina sau Tereza. Care Tereza? Păi, Tereza.

Eram serviţi cu lichior de ananas si cu ciocolată fierbinte. Se aprindeau lumânări, din alea de la Jysk. Papucii din blană de iepure sorbeau zgomotul paşilor noştri. Carmen îşi calcula gesturile. Ni se adresa în şoaptă.

Ghiceam în toate o anume recunoştinţă. Cu un an în urmă poetesa divorţase. Fostul ei soţ, farmacistul Iamandi, se hotărâse să intre în politică. La UNPR? La PDL? Îmbrăţişase cu febrilitate doctrina socialistă. Care socialism?

– Ăla cu față umană, și-a dat Pitoșkin cu părerea, stând noi așa pe malul Dâmboviței, chipurile. Te-ai prins? Hm. Știi cum e cu socialismul, așa, vulgar vorbind? O gașcă de șmecheri pune mâna pe stat și trăiește bine mersi, trai neneacă!

Ce să mai vrei mai mult? Da, era o prezentare inspirată a doctrinei socialiste, altfel cum? Și Pitoșkin a rămas pe deplin îngândurat privind cum o gărgărița urca golgota cracului lui bine peticit. Cum poetesa Carmen cocheta cu liberalii, între cei doi s-au iscat dispute aprinse. Cum care ei doi? Păi farmacistul Iamandi și poetesa Carmen sau Pricoliciul de la Arsenal și Bobolina sau colonelul Șharun și domnișoara Margareta.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.