România se situează, din nou, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene la finalul anului 2012, se arată într-un un studiu KPMG (companie specializată în audit, asistenţă fiscală şi consultanţă în afaceri) care a fost efectuat în 10 ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România. Asta deşi rata de contractare a fondurilor structurale în România se apropie de media înregistrată la nivelul statelor membre.
Fondurile UE contribuie cu între 11 şi 26% din PIB-ul anual al statelor membre UE din Europa Centrală şi de Est, fiind o resursă esenţială dezvoltării competitive şi creşterii economice. Raportul evidenţiază că, în perioada 2007 – 2012, aproximativ 180,9 miliarde euro au fost disponibili pentru a fi cheltuiţi în vederea îmbunătăţirii coeziunii economice şi sociale. Din această perspectivă, statele membre din Europa Centrală şi de Est au obţinut rezultate notabile: în cei 6 ani de implementare a programelor cofinanţate de Uniunea Europeană, beneficiarii au semnat contracte a căror valoare totală se ridică la aproximativ 149 de miliarde de euro. Această sumă reprezintă peste 80% din bugetul alocat pentru perioada curentă de programare.
Şerban Toader, Senior Partner KPMG în România declară: “Salutăm angajamentul Guvernului către reperele imprimate de Agenda 2020 şi eforturile susţinute asumate pentru semnarea, în bune condiţii, a Acordului de Parteneriat. Mai ales pe parcursul Trimestrelor I şi II din 2013, autorităţile au promovat o serie de măsuri ample menite a înlătura situaţia de pre-suspendare existentă la nivelul unor programe, precum şi pentru a stimula gradul de absorbţie. Aceste măsuri sunt extrem de bine venite, însă vor trebui susţinute cu o serie de intervenţii de remediere şi optimizare a tacticilor de implementare, precum externalizarea consultanţei tehnice, îmbunătăţirea capacităţii şi coordonării instituţionale, simplificarea şi urgentarea procedurilor actuale de achiziţii publice”.
Cu toate acestea, rambursarea fondurilor este relativ întârziată. Până la sfârşitul anului 2012, doar ceva mai mult de jumătate din totalul sumelor contractate, adică aproximativ 79,4 miliarde de euro, fuseseră rambursate beneficiarilor.
Pe lângă prezentarea progresului înregistrat la nivelul Cadrului Strategic Naţional de Referinţă la nivelul fiecărei ţări, raportul KPMG a realizat o ierarhie a acestor ţări din punctul de vedere al rezultatelor obţinute în accesarea şi implementarea fondurilor europene. Ierarhizarea s-a realizat în funcţie de rata contractării, care este calculată ca raport între valoarea fondurilor nerambursabile contractate în 2007-2012 şi bugetul disponibil pentru perioada 2007-2013.
„Absorbţia fondurilor europene a fost puternic afectată de factori precum capacitatea administrativă limitată a structurilor responsabile cu gestionarea fondurilor, existenţa constrângerilor financiare (cofinanţări greu de obţinut în special pentru beneficiarii din sectorul privat, dar şi în cazul autorităţilor publice locale), procedurile anevoioase de achiziţii care au dus la nerespectarea graficelor iniţiale de desfăşurare a activităţilor şi, implicit, la întârzierea recuperării banilor cheltuiţi de către beneficiari. Pentru că România are şansa unică să iasă acum din acest cerc vicios şi perdant, facem un apel la mobilizarea tuturor resurselor capabile şi specializate, cu putere de decizie, la nivel guvernamental, interministerial şi al mediului de afaceri, politic şi social, pentru alinierea în interes naţional şi coagularea unei viziuni coerente şi integrate, care să proiecteze strategic şi realist, pe criterii de competitivitate şi creştere economică, priorităţile naţionale şi trans-sectoriale ale următoarei perioade”, declară Daniela Nemoianu, Executive Partner, KPMG România.
Având în vedere faptul că actuala perioadă de programare se aproprie de sfârşit, statele ECE se află într-un punct esenţial, consideră Toader. „Apropierea de sfârşitul acestei perioade de programare ne oferă posibilitatea de a evalua modul în care statele ECE au accesat şi utilizat Fondurile Structurale şi de Coeziune în perioada 2007-2012”.
Potrivit studiului KPMG, intitulat Fondurile UE în Europa Centrală şi de Est – Raport privind progresele înregistrate în perioada 2007-2012, bunăstarea economică a statelor din regiune depinde, mai ales in timp de criza economica, de măsura în care acestea reuşesc să atragă fondurile europene.
Studiul KPMG include cele mai noi 10 state membre UE – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia – care au aderat între 2004 şi 2007.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.