Ce l-a mânat în luptă pe preşedintele Traian Băsescu? Sentimentul responsabilităţii, datoria faţă de ţară şi popor? De ce un om umilit de ceea ce face mai vrea cinci ani de umilinţă. De ce demnitarii se scufundă în umilinţa dată de funcţie, nu este o contrazicere în termeni?
Să ne reamintim…
„Am avut un mandat greu, un mandat în care în momente dificile am fost în confruntare cu o majoritate parlamentară care nu vrea reformarea ţării, dar am avut puterea să trec peste aceste momente. N-am avut un mandat uşor, dar sprijinit de voi l-am dus până la capăt chiar dacă tot timpul am fost sub presiunea majorităţii din Parlament şi a trusturilor conduse de Voiculescu şi Vîntu. Azi vin şi vă spun că deşi nu mi-a plăcut, mai vreau o dată, mai vreau un mandat”.
(http://www.realitatea.net/basescu-nu-mi-a-placut-dar-mai-vreau-o-data_659392.html)
Şi, revenind în actualitate…
„În prima zi când plec de la Cotroceni, plec din viaţa politică. Perioada de după 2007 a fost cea mai umilitoare din viaţa mea. Funcţia de preşedinte a fost pentru mine cea mai mare umilinţă. Am compensat totul cu misiunea funcţiei.
Am fost un om demn care a fost jignit întruna. Ce s-a întâmplat din 2007 încoace, jignirile de dimineaţă până seara, m-au umilit. Totul are o limită… Preşedinţii nu pot să abdice”.
Astfel de contradicţii definesc, zic eu, ca nespecialist, sado-masochismul…
Psihanalistii si-au indreptat atentia catre asocierea sentimentelor de dragoste si ura, care exista in relatiile timpurii ale copiilor cu parintii lor, cel putin in cazul sadicilor. O alta teorie sugereaza ca acest comportament sado-masochist reprezinta defapt o forma de evadare, in care doreste sa domine asa cum si el a fost dominat, supus si umilit (de multe ori abuzat psihic si fizic in copilarie) . Uneori comportamentul sadic sau masochist se mentine constant in timp (persoana, in majoritatea cazurilor este barbat se simte satisfacut dupa o “ doza” constanta de suferinta sau umilire provocata partenerului sau suferita de acesta), alteori insa progreseaza.
Unde se duce domnul Băsescu după încheierea mandatului? Pare o întrebare numai bună pentru Francisco Goya… Poate în El Jardin de Mis Delicias
http://bibliotecarul.blogspot.com/2012/03/umilit-dar-mai-vrut-o-data.html