' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Un pepene în miniatură, cu gust de lămâie
Deși seamănă cu un pepene, castravetele „Victor” nu e mai mare decât un bob de strugure. Ca gust, amintește de castravete, dar și de lămâie, iar pe piață ajunge sub numele de castravete mexican „Victor”.
Leguma provine din America Centrală și Mexic și a fost aclimatizată în România începând cu 2022, potrivit Economica.
Ce aduce leguma în alimentație
Castravetele mexican este o sursă bogată de nutrienți, conține multe fibre, vitamina C și antioxidanți, precum polifenoli, flavonoide și carotenoizi.
Cultivat în seră, mai ales pentru cercetare
La SCDL Buzău, leguma crește de câțiva ani într-o seră de 330 de metri pătrați, unde e cultivată în principal în scop de cercetare. Stațiunea a omologat-o, iar de atunci pune în vânzare răsaduri în fiecare primăvară, ca să o facă cunoscută printre producători.
Un răsad la prețul unei roșii
Anul acesta, un răsad a costat 2,5 lei, aproximativ cât un fir de roșie. Cererea a rămas totuși scăzută, fiindcă cei mai mulți oameni nu cunosc încă leguma, iar stațiunea va relua vânzarea și în primăvara viitoare.
„Castravetele mexican este deosebit, cu multe proprietăți medicinale. Totuși, interesul nu este foarte mare pentru că este ceva nou pentru România”, au explicat pentru Economica reprezentanții SCDL Buzău.
Ce este, de fapt, castravetele mexican
Castravetele mexican aparține speciei Melothria scabra, numită în engleză „cucamelon”. Plantă cățărătoare din familia cucurbitaceelor, face fructe de circa 2 centimetri, cu gust de castravete ușor acru, potrivit bazei de date botanice a Universității Kwantlen, din Canada.
Specia este cultivată în Africa, Asia, Europa și America de Nord, iar cercetătorii de la SCDL Buzău au precizat, pentru Agro TV, că fructele se potrivesc mai ales la murături, dar se pot consuma și proaspete, în salate și aperitive.
