Cu câteva ore înaintea Consiliului European de pe 6 martie, președintele Macron le-a vorbit, în direct, francezilor și le-a spus că ”Amenințarea rusă ne afectează pe noi toți. Rusia lui Putin manipulează alegerile în România și Moldova” și că ”a rămâne spectatori este o nebunie”. Vicepreședintele american JD Vance a acuzat însă că anularea alegerilor din România s-a făcut pe baza unor dovezi subțiri și la presiunea UE.
Una dintre curiozitățile discursului lui Emmanuel Macron a fost că, în vreme ce America și Rusia vorbesc despre pace, președintele Franței vorbește despre război. ”Cine poate crede acum că Rusia se va opri la granițele Ucrainei”, a întrebat retoric Macron. Ei bine, președintele SUA crede asta și a spus-o foarte clar, înainte de cearta televizată cu președintele Ucrainei, în Biroul Oval.
În discursul său, Macron a proclamat că Europa își va apăra democrația ”crezând în adevăr, în respect în cadrul societăților noastre, în libertatea de expresie care nu înseamnă a da liber limbajului urii”. Din nou, președintele Franței s-a situat la polul opus față de America lui Trump, cel care, cu câteva ore înainte, spunea în fața Congresului SUA că ”țara noastră nu va mai fi vreodată woke”. În schimb, discursul lui Macron a fost un manifest ostentativ ”woke”, progresist, în linia unor declarații făcute în ianuarie anul acest, când Macron a spus că SUA creează o ”noua internațională reacționară”.
Macron, ca și liderii de la ”summitul de urgență” de la Londra din urmă cu câteva zile, ca mai toți liderii care participă la Consiliul European de la Bruxelles de azi, vor să apere democrația în fața Rusiei imperialiste a lui Vladimir Putin și a Americii reacționare a lui Donald Trump. Pentru ei, prima condiție a apărării democrației este salvarea ”soldatului Zelenski”, cu prețul continuării carnajului din Ucraina și al înaintării Rusiei până spre granțiele unuia membrii UE și NATO – România este vecin al oblastului Odessa, cel mai expus cuceririi ruse.
Discursul președintelui Franței pare să prezinte un marș al Europei către utopia unei democrații liberale și progresiste care trebuie să distrugă niște monștri precum Vladimir Putin, Donald Trump, dar și pe cetățenii ”reacționari” din țările europene.
Lui Macron i se alătura viitorul cancelar german Friedrich Merz, cel care a vorbit despre independența strategică a Germaniei față de SUA și despre instituirea serviciului militar obligatoriu în țara sa.
”Nu este deloc în interesul Europe să se organizeze împotriva președintelui SUA, pornind de la un război eșuat în Ucraina. Să fie oare această frenezie europeană alimentată de dorința statului profund american de a neutraliza „revoluția Trump” demonstrând că Trump distruge alianțele și produce haos în țările aliate din Europa? Să fie oare Europa împinsă de o altă mână pe această cale?”, se întreabă fostul diplomat britanic Alastair Crooke.
Cine sunt cei care fac asta și care este mandatul democratic al acestor lideri ce vor sa apere ”democrația europeană”, care salută anularea alegerilor din Romania și vorbesc despre manipulare? Emmanuel Macron are o rată a aprobării din partea electoratului de doar 21% – egalează recordul negativ din 2018, din timpul protestelor Vestelor Galbene. Franța este guvernată de un guvern minoritar, la mila partidului Marinei Le Pen sau a stângii radicale condusa de Jean-Luc Melenchon. Melenchon a spus că discursul președintelui Macron a avut rolul ”să sperie populația pentru a impune o nouă serie de sacrificii”. Iar un deputat al partidului lui Le Pen a declarat că discursul lui Macron ”mizează pe frică și pe folosirea războiului din Ucraina pentru a accelera agenda federalistă europeană”.
Situația lui Friedrich Merz în Germania nu este cu mult diferită. Partidul său, CDU, a obținut doar 28% din voturi la alegeri. Acesta este mandatul dat de germani pentru ca viitorul cancelar să lupte și cu Rusia, și cu America – nici măcar o treime din voturi! Cine va lupta cu Rusia, dacă, așa cum spune Macron, Moscova va decide să cucerească întreaga Ucraina și să intre în țări UE și NATO cu bocancul rusesc? Vor lupta tinerii. Cum a votat segmental 25-45 de ani în Germania? Pe acest segment, alegerile au fost câștigate de Alternativa pentru Germania, care susține relațiile bune cu Rusia și încetarea războiului cu Rusia, dar și relații bune cu America lui Trump. Tinerii germani pot construi câteva tancuri Leopard in plus, însă de votat vor vota antisistem și nu vor dori stagiu militar obligatoriu la menținut pacea în Ucraina lui Zelenski. În Franța, 65% dintre cetățeni sunt împotriva trimiterii de trupe în Ucraina.
Pretutindeni în Europa avem de-a face cu situația din Germania și din Franța: un cordon sanitar împotriva partidelor care nu sunt de centru, post-ideologice și post-democratice. Administrația neoconservatoare Biden a decretat, spre mulțumirea eurocraților de la Bruxelles, că populismul este o amenințare la adresa democrației, fratele mai mic al autoritarismului cu care întregul Occident trebuie să se lupte. Rezultatul practic este că aproape întreaga Europă ar acum guverne de coaliție între partide de centru care au pierdut încrederea electoratului. Întreaga Europă este guvernată acum după modelul marilor coaliții ale Angelei Merkel, care au dus Germania la criza economică și politică de azi.
Iar criza va continua și se va extinde. În Germania, viitorul guvern Merz își va propune să cheltuiască mult mai mult pentru apărare și pentru a ajuta Ucraina. Banii suplimentari pot veni fie prin îndatorare (însă pentru aceasta trebuie modificată constituția, iar viitoarei coaliții îi lipsește majoritatea constituțională), fie prin reducerea cheltuielilor sociale. Ultima coaliție din Germania s-a prăbușit tocmai având această dilemă. Același lucru este valabil și în restul Europei, în Vestul care are programe sociale generoase și unde politicienii ar fi imediat penalizați pentru desființarea lor, dar și în Estul care depinde de fondurile de coeziune ale UE, care, conformul planurilor propuse de președinta von der Leyen, ar trebui să se topească în pachetul pentru apărare de 800 de miliarde de euro. Banii pentru regiunile sărace ale Estului European se vor duce pentru consolidarea podurilor și șoselelor, astfel încât tancurile sa poată circula mai repede, după cum relatează Reuters.
Europa de Est și guvernul Giorgiei Meloni (excepția în vestul Europei) sunt mai aproape de viziunea Americii lui Donald Trump decât de discursul progresist al lui Emmanuel Macron. Jargonul tehnocrat și discursurile rupte de viața reală ale eurocraților de la Bruxelles trezesc încă în Est amintirea regimurilor comuniste. Este un lucru valabil și în landurile răsăritene ale Germaniei, fieful Alternativei pentru Germania, care susțiune America lui Trump. Însă, pentru președintele Franței, aceste rezultate electorale și aceste viziuni ale cetățenilor sunt considerate manipulare. Iar Europa de Vest, după cum i-a scăpat păsărica fostului comisar Thierry Breton, anulează alegerile astfel ”manipulate”.
Cei 27 de lideri ai UE se reunesc la Bruxelles, unde își vor reafirma susținerea pentru Ucraina și vor discuta despre apărarea Europei. De la programul ”RePower EU”, pentru trazniția energetică, Europa a ajuns acum la ”ReArm EU” cu bani din fondurile de coeziune și din datorii, chiar dacă economiști citați de Financial Times avertizează țările care vor să se înarmeze pe datorie că vor fi mai degrabă victimele ”piețelor” și ale speculatorilor decât ale Rusiei lui Putin. Se întrunesc pentru a vorbi despre război, în vreme ce SUA, Rusia și întreg Sudul Global vorbesc despre pace. Elitele de la Bruxelles și din capitalele europene arată nu doar că sunt rupte de concetățeni, ci și de restul lumii. Iar discursul este găunos: premierul britanic Starmer vorbește despre ”bocanc pe teren și avioane în aer” in Ucraina, în timp ce armata britanică abia poate mobiliza 25.000 de militari, iar efectivele sunt în scădere. Președintele Macron vorbește despre extinderea umbrelei nucleare franceze asupra Europei, în condițiile în care descurajarea nucleară a fost de la bun început o chestiune ce ține strict de suveranitatea franceză, iar Franța nu a făcut parte din structura militară NATO vreme de 40 de ani, până în 2009.
Având în vedere toate acestea, unitatea europeană poate fi găsită în aceste zile mai degrabă în dependența statelor UE de securitatea oferită de Statele Unite, o dependență recunoscută în declarațiile tuturor liderilor UE – cu mai multă sau mai puțină rușine, în funcție de ambițiile fiecărui stat – atunci când spun că nu doresc să participe la vreo misiune în Ucraina fără garanții americane. Este o încercare de a-l convinge pe Donald Trump să continue conflictul. Iar presiunile mai mult sau mai puțin mascate pentru ca Volodimir Zelenski să cedeze SUA zăcămintele minerale au aceeași miză a continuării războiului.
Plecând de la discursul lui Macron, conceput parcă pentru a irita și mai mult SUA, Europa nu trebuie doar să se înarmeze la nivel militar pentru a rămâne aproape de Statele Unite. Europa are nevoie și de o nouă ideologie, una care are șanse minime sa apară sub conducerea lui Macron sau von der Leyen, lideri care nu au nimic in comun cu Trump, după cum Europa Bruxellesului începe să aibă tot mai puțin în comun cu SUA.
n-am mai pus piciorul in Franta , logic caci in capitala sunt numai musulmani deci… ce sa cauti acolo??????