Ăsta, Kankosan, personajul fabulos din spațiul cosmic, a aflat că senatorul liberal Bill Castravete Morgan a fost înfulecat de un crocodil pe malul Nilului, îndată ce a trecut nu știu ce cometă pe acolo. Chestia e că bietul crocodil a murit pentru că senatorul Bill Castravete Morgan era nespălat pe picioare și tocmai din pricina aia crocodilul a murit și Poliția Stelară l-a reînviat pe senatorul Bill Castravete Morgan ca să fie judecat pentru uciderea din culpă a crocodilului care de fapt era un rege de pe planeta Venus.
Asta a fost povestea. Acum să vezi. Ieşind din Templul Albastru, Kansokan îşi desfăcu aripile de sticlă şi se avântă către înaltul cerului. Trase în piept aerul tare al înălţimilor şi privi plin de curiozitate către Oraşul Plăsmuirilor Europene pe care fluizii socialiști din Nord îl comprimaseră ascunzându-l într-un nor de dimineaţă. Trebuie să plăteşti, şuieră dinozaurianul Terminor alunecând între două bifurcaţii fluide, scuturându-se de spumă, vălurind timpurile. Trebuie să plăteşti ca să poţi intra acolo, iubitule Kankosan! Saiko, răcni Kankosan rânjind. N-am chef să intru acolo! N-am chef, mă mulţumesc să navighez prin forumurile politice.
Nimic nu se compară cu Oraşul Plăsmuirilor Europene! E cel mai tare drog, e adevăratul Compresor Politic! E poarta către vitezele virtuale liberale și socialiste! Bandolibina, curveta aia din Insulele Drogaţilor Laburiști, mi-a spus că a încercat nişte senzaţii politice bestiale! E mult mai ca lumea decât pe forumuri politice de mâna a doua! Câţi politicieni poţi anihila pe forumuri politice? Zece, o sută, o mie? Odată intrat în Oraşul Plăsmuirilor Europene poţi dezactiva cel puţin un milion de navigatori și comentatori politici într-o fracţiune de secundă!
Senzaţia e bestială, te desfunzi, te transformi într-o supernovă, te cuantifici, pluteşti asemenea unei mari meduze virtuale prin aproape întreg universul plin de universuri. Şmecheria e că poţi fi tu însuţi în cele din urmă principiul compresor politic! Înţelegi, tipule? Kankosan scoase limba-i argintie şi, coborând lin între apele virtualității extinse, îşi setă instrucţiunile care-i plăceau cel mai mult din toate cele zece mii cu care fusese înzestrat la naştere. Se transformă într-o bicicletă de un milion de dolari cum au numai Bill Gates și Elon Musk.
Vreme de vreun ceas nu trecu nimeni pe lângă el dar în cele din urmă, venind dinspre port, se vizualiză o făptură apetisantă. Kankosan îi scană rapid matricea informaţională. îi citi istoriile alternative şi, pentru o clipă, se gândi să o ucidă folosind un foc de artificii pe care îl furase în timpul carnavalului de la Rio. Agamela Maga Ama apucă ghidonul plină de hotărâre. Cântări bicicleta dintr-o privire şi, şuierând mulţumită, se aruncă în şaua argintie. Konkason vibră de plăcere. Renunţă la gândul ucigaş.
Se lăsă comprimat de pitulicea pufoasă şi zemoasă care răspândea un parfum îmbătător şi care în mod sigur nu cunoscuse vreodată voluptatea pătrunderii unui virus informaţional din clasa falusoidelor purpurii pe care le produceau departe de lumina zile fluizii din Nord. Agamela Maga Ama începu să pedaleze de nebună lăsându-şi pitulicea nebună să guste din fluidele lui Konkason. Ţipă de plăcere azvârlindu-şi cele o mie de silicoane în înaltul norilor pufoşi ca nişte pernuţe. Cerul căzu oblic începând să se scurgă în Oraşul Plăsmuirilor Europene cu o viteză ameţitoare. Sunetele lumii, strivite, se preschimbară în nişte sclipiri de oţel înfundându-se în pliurile comprimate din ce în ce mai dureros de câmpurile magnetice. Dar Konkason nu luă seama la ce se întâmpla în jurul lui.
Se bucura fără teamă de pitulicea aia nebună pe care Agamela Maga Ama părea s-o strivească pe şaua argintie a bicicletei fără să-i pese nici ei de tot ceea ce se întâmpla în jurul ei. Dinozaurianul Terminor, îmbătându-se straşnic în buza toamnei, într-o bodegă din setările aurii ale mândrei cetăţi Walhadala, cetatea unde cruciaţii liberali se străduiseră să-l găsească pe Mântuitor în urmă cu două mii de ani, îi povesti unei principese din Bălţile Sângerii Rusești că bietul Konkason fusese supus unei comprimări atât de puternice încât matricea lui informaţională a colapsat transformându-se în cele din urmă într-un frumos foc de artificii care a luminat intrarea Agamelei în Oraşul Plăsmuirilor Europene. Unii briganzi din inima sudicelor americane au pus laba pe dinozaurian şi, la ceas de noapte electrică, l-au jupuit de viu. Nimeni nu ştie dacă povestea asta cu principiul compresor politic ar fi adevărată.
Uneori vorbim despre astfel de lucruri dar supraveghetorii alveolelor ne mână cu bicele înapoi în propriile noastre lumi mici în care nimeni n-a auzit de universul plin de universuri şi nici de fluide şi nici de pitulici zemoase. Poate că sunt numai plăsmuirile cu care, noi, sclavii marilor ecrane virtuale din Reţea, ne mângâiem între un spam sau altul. Iosrio știe mai multe, pot să jur, mult mai multe despre marile afaceri din politica europeană și venusiană. Cum cobori spre Farul Genovez îl întâlneşti pe Iosrio. El roşcovan, Iosrio. A umblat pe toate mările lumii. A harponat o mie de balene, la capul Horn 1-a întâlnit pe Olandezul Zburător, 1-a văzut pe Clinton pe un portavion, Putin a trecut pe deasupra cuterului său într-un avion de vânătoare.
A întâlnit nişte malagambişti la Londra, s-a încăierat cu nişte australieni într-un bar din Paris şi s-a iubit cu prinţesa Goon Balaa din Gongoro, verișoară bună cu Biden. Mare tâlhar Iosrio! O dată pe săptămână merge la poliţie să dea o declaraţie că a fost cuminte, că n-a pus la cale nicidecum spargerea vreunei bănci, că nu va pleca pe mare. Comisarul îl îmbie cu un trabuc şi-i pune cafea într-o ceaşcă de argint. Stau la taclale și politichie la greu. La plecare, Iosrio se jură că n-o să iasă cumva în larg. La nouă şi un sfert, Iosrio părăseşte secţia de poliţie şi se duce să bea un păhărel cu Olafsen la Mistreţul de Argint. Olafsen bate cu pumnul în tejghea şi vorbeşte în gura mare şi nu-1 crede pe Iosrio că împarte apele mării când porneşte în larg. Nici Grebila Marumbo nu-1 crede pe bravul Iosrio pe cuvânt.
Grebila Marumbo cântă la saxofon. Are numărul ei în fiecare zi la Mistreţul de Argint. Mesenii, politicieni austrieci și franțuji și egipteni se îngrămădesc să-i pipăie pulpele. Îi aruncă părăluţe portocalii la picioare. Grebila Marumbo le strânge cu grijă şi le bagă în sutien. Când sfârşeşte de cântat îşi ia haina de blană şi o porneşte hai-hui pe străzi. Cel mai mult îi place să meargă în port să privească ore în şir corăbiile lungi. Dorul depărtărilor o ţintuieşte printre sacii cu cafea şi scorţişoară. Hamalii, îndrăciţii, se iau de ea. Marinarii o fluieră. Uneori, contabilul de Sachet & Sachet îi aduce portocale. Stau amândoi, umăr lângă şi privesc corăbiile lungi cum se leagănă la ancoră. Căpitanii urmăresc văzduhul cu luneta modelând corăbii imaginare.
Albatroşii trec pe deasupra lor ţipând. Trece un toboşar, trec o mulţime de fete de pension, trece un un artilerist. Cândva l-am văzut pe regele Ferdinand plimbându-se gânditor printre butoaiele cu bere aduse din Olanda. Majestatea sa era adâncită în gânduri despre viitorul patriei noastre. Nici n-am îndrăznit să-1 tulbur. Un fochist de pe submarinul național, Rechinul Turbat, mi-a spus că am avut vedenii. Chiar mi-a tras în nas un pumn de-am văzut stele verzi. Nu m-am dus la medicul legist fiind hotărât să-mi fac dreptate singur. Dar supărarea mi-a trecut şi, dacă ţin minte bine, prin toamnă m-am dus şi eu cu corăbiile lungi să prindem cai de mare dincolo de Cercul Polar Stelar.
Crocodilii liberali ieșira din Dâmbovița și stăteau pe mal la soare ca sa se încălzească. Penuria de gaze nu le mai permit sa facă focul în palatele subacvatice. Tatăl adoptiv ii privea cu dragoste. Pentru el s-a reusit un transplant de plămâni de la o persoana aflata în moarte în clinica, asa ca si-a mutat platul la suprafață. Din când în când, la sfârșit de săptămână face baie în Olt. Atunci, prin ordin de ministru este interzisa cirulatia pestilor, broaștelor și a salamandrelor. Ca bietele ființe sa nu se simpta discriminate li s-au amenajat spatii de cazare și masaj din 3 în 3 km. Cu toate aceste opoziția a reușit sa-si facă adepți printre ei, adepți care au început sa protesteze. Unuii când îl vad ii zic ca polueaza apa cu mintea sa infecta. Alții ca înotând numai cu SPP-isti în juriului lui creează un sentiment de instabilitate sociala. Cei mai mulți erau, însă, nemulțumiți de faptul ca adusese în amonte crocodili de peste balta, bolnavi de SIDA, Lgbtiqisti de mahala, transumanisti, consumatori de faina alba, traficanți de ființe. Ba mai mult, aceștia își făcuseră o baza navala iar pe mal amenajasera un aeroport pe care se odihnesc sute de avioane. Opozanții incercara sa arunce în aer portavionul și doua submarine care circulau pe rău, dar un peste blenoragic si o broasca raioane ii tradara. Ca urmare fura arestați și trimiși la Guantanamo ca teroriști cu vederi antiamericane, vederi cumpărate de la un chiosc de ziare când au fost în vizita la Castelul Bran.
Ca sa nu mai ia naștere grupari teroriste, crocodilii de Dâmbovița înaintara în regim de urgenta, în Parlament, o propunere de lege prin care cereau înființarea de filtre antiteroriste pe Olt din km. in km. Propunerea prevedea ca peștilor sa li se facă acte de identitate electronice iar peștilor posesori de pestioaice care trebuiau sa presteze la bazele navale eliberarea de padapoarte diplomatice cu diplome cu lucrari de disertație plagiate. Inițiativa fu trecuta în regim de urgenta și votata cu o majoritate absoluta. Crocodilul cel mare se simți satisfăcut de
legea trupelor de ocupație si-i zise cameristei: schimba-ma in costumul lui Adam. Vei fi Eva mea. După ce fu publicata in Monitorul de sky și de golf, în semn de mare mulțumire crocodiliceasca, crocodilul cel mare merse și facu baie în costumul lui Adam și a cameristei. O cetateanca care trecea pe deasupra raului ,când l-a văzut, incepu sa-si facă cruce si sa-l spurce. Era o ecologista convinsa. Ieși ma afara, zise ea. Nu vezi ca poluezi apa. Ești negru precum funingina. Și apoi de ce-ti folosești capul pe post de colac de salvare. L-ai umplut cu heliu sau e gol? Ma, mai zise ea, de ce ai tăiat copacii de pe mal și de pe versanți? Îți încălzesc slugile apa cu ei? Vezi ca bolovanul ala pe vare stai o sa te ceara de soț. E mereu indragostit de confrati. Bolovanul crocodil se facea ca e surd. Surd, mut și nevăzător. Un gând ii trecu prin cap și ramase uimit. Capul suna a gol și cugeta. Dacă pescarii or sa pescuiască cu curent electric sau cu dinamita ce se va alege de mine? O sa avem grija sa te alegem noi din mulțimea de artefacte, ii raspunse o voce. Multumit se arunca intr-un vârtej de unde cu chiu cu vai îl scoasera scafandri si-l puseră intr-un costum de calitate.