Unde e conştiinţa responsabilităţii oamenilor de ştiinţă?

Am trecut, iată, de la universalism la naţionalism. Acum trecem de la naţionalism la particularism. Ne pregătim să trecem de la particularism la bestialism?

Unde e conştiinţa responsabilităţii oamenilor de ştiinţă?

Am trecut, iată, de la universalism la naţionalism. Acum trecem de la naţionalism la particularism. Ne pregătim să trecem de la particularism la bestialism?

Nu crearea primei bombe atomice a declanşat dezbaterea despre rolul oamenilor de ştiinţă în promovarea militarismului, ci un apel al savanţilor germani din august 1914. Ei susţineau că, dacă ştiinţa germană nu ar fi susţinut militarismul, Germania ar fi fost sfâşiată de puterile militare din jurul ei. Drept care, în august 1914, iată-i susţinând lupta Germaniei pentru hegemonie. Era un salt de la argumente defensive onorabile la argumente ofensive care, pentru comunitatea ştiinţifică internaţională, erau de netolerat.

Degradarea moralităţii în următoarea sută de ani a adus tot mai multă apă la moara poziţiei pro-militariste a savanţilor. Azi, de pildă, nicăieri în lume nu se dezbate responsabilitatea oamenilor de ştiinţă din domeniul cercetărilor virusologice. Presupoziţia generală este că omul de ştiinţă nu mai are datoria să ilustreze o conştiinţă.

Schimbarea de paradigmă ce a avut loc între timp constă din faptul că militarismul actual nu mai aparţine doar statelor, ci şi unor grupuri private al căror steag pare a ilustra un hegemonism de natură pur financiară (fără ocuparea militară a unor teritorii). Acest nou tip de hegemonie poate ocupa totuşi teritorii pe căi virusologice. Poate. Nu are nimeni dovezi că o şi face. Dar lipsa unei dezbateri despre problemele de conştiinţă ale savanţilor virusologi dă multă apă la moara suspiciunilor de tot felul.

Nu e normal ca în 1914 să fi avut o largă şi intensă dezbatere internaţională despre moralitatea omului de ştiinţă, iar în 2020 să nu avem asemenea dezbatere nici măcar într-un cadru naţional cum e cel francez, care în 1914 a fost cel mai activ în a susţine datoriile universaliste ale ştiinţelor şi în a sublinia ce riscuri aduce o abordare strict naţionalistă a capacităţilor rezultate din cercetarea ştiinţifică.

Am trecut, iată, de la universalism la naţionalism. Acum trecem de la naţionalism la particularism. Ne pregătim să trecem de la particularism la bestialism? O asemenea profeţie a fost făcută chiar în 1914 de către un istoric belgian.

Cea mai mare anomalie care se desfăşoară azi sub ochii noştri este lipsa dezbaterii despre responsabilităţile de conştiinţă ale savanţilor virusologi. Nu îţi vine să crezi câtă degradare morală a avut loc în lume din 1914 până în prezent. Aici nu mai e vorba despre faptul că o asemenea dezbatere ar fi oprită de cenzura exercitată în interiorul celei de-a patra puteri din stat. Aici e vorba de autocenzura din interiorul comunităţii savanţilor.

Ştiinţa nu are patrie, dar savanţii au” – spunea Pasteur. S-ar părea că nici savanţii nu mai au alt loc de înrădăcinare decât universala patrie a banului? Doamne fereşte! Acesta ar fi răspunsul la întrebarea aceasta care, iată, încă nu este pusă în dezbatere.

Distribuie articolul pe:

19 comentarii

  1. Stiinta a facut posibila si dezvoltarea in general ,dar puterea n-a stat niciodata in mainile savantilor !,puterea a stat in mainile celor pragmatici ,a celor BOLNAVI DE PUTERE ,a celor LACOMI DE BANI SI AVERI ,A CELOR CARE AU MANIPULAT MULTIMILE IN FOLOSUL LOR . Vezi conventia de la Nurenberg privind testarile pe oameni !!,au ramas litera moarta ,vezi testarile care s-au facut pe populatiile Africii ,vezi testarea unor arme pe propii soldati -defoliantii din razboiul din Vietnam ,vezi Irakul proiectilele perforante cu uraniu !!,azi asistam la un test la scara mondiala cu un vector biologic !.Si asta dovedeste ca responsabilitatea este doar o trasatura de multa vreme disparuta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.