Ungaria, ”un aliat foarte nestatornic”

În martie 2019, guvernul Ungariei a anunțat că ”moștenitoarea CAER”, Banca Internațională de Investiții, își va muta sediul de la Moscova la Budapesta. Este o bancă mică, cu un capital de sub 400 de milioane de dolari, însă este moștenitoarea CAER și și-a păstrat mare parte din membrii de dinaintea căderii regimurilor comuniste: Rusia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia, România, alături de Mongolia, Vietnam și Cuba. Având în vedere această ascendență a BII, mutarea sediului ei la Budapesta poate avea o semnificație dincolo de activitățile financiare.

Cazul agenților de la Banca Internațională de Investiții (CAER)

Cazul mutării băncii din Rusia în Ungaria a reapărut în prim-plan, la fel și acuzele privind jocurile pro-ruse pe care le-ar face premierul Viktor Orban. Noua știre este nominalizarea din Partea Ungariei în consiliul de conducere al băncii. Este vorba despre Imre Boros, 72 de ani, economist, ministru fără portofoliu în primul cabinet Orban. Până de curând, Boros participa constant la emisiunile unui post TV de dreapta, proguvernamental. Însă nu aceasta este ceea ce a stârnit polemica în Ungaria, ci faptul că Boros a fost ofițer de contrainformații, plătit de Ministerul de Interne, în anii 1980. Presa maghiară tratează cu ironie acidă nominalizarea de către ”cel mai creștin guvern din Europa” a unui agent comunist, un reprezentant al fostului regim al lui Janos Kadar. Jurnaliștii amintesc cum Viktor Orban spunea despre fostul premier Peter Medgyuessy (locotenent de contrainformații în timpul regimului comunist) că este ”o batjocură la adresa noii democrații ungare”, însă acum același Orban îl numește pe căpitanul de contrainformații Boros în conducerea ”băncii KGB-ului”, pe care a fost de acord să o primească la Budapesta.

Un aspect important este că Boros va lucra cu fiul  fostului șef al KGB-ului de la Budapestra. Nikolai Kosov este directorul rus al BII și este fiul celui care a fost șeful KGB la Budapesta vreme de 12 ani și al Yelenei Kosova, și ea angajată a KGB, descrisă de TASS drept una dintre cele mai importante spioane din secolul 20, cu misiuni la ONU și cu un rol important în obținerea tehnologiei construirii bombei atomice de către URSS. Directorul BII, Kosov, se va bucura la Budapesta de imunitate diplomatică și va avea o mulțime de înlesniri fiscale.

Actualul șef al BII s-a mutat în adolescență, împreună cu părinții, la Budapesta. A revenit la Moscova pentru a urma cursurile Institutului de Stat pentru Relații Internaționale de la Moscova, celebra școală de diplomație rusă. Nikolai Kosov a avu o carieră diplomatică la Londra și Dublin, iar din 1993 a activat la mai multe companii de stat din Rusia. În presa din Ungaria, Kosov este bănuit de colaborare  cu serviciul civil de spionaj din Rusia, SVR.

În 2012, Vladimir Putin l-a ales pe Kosov pentru a conduce BII. Banca moștenitoare a CAER-ului era la acel moment muribundă, dar Putin a decis să o resusciteze. Interesant este că premierul Orban a decis să părăsească BII în 2000, în timpul primului său mandat. După revenirea la putere, în 2010, optica sa în relația cu Rusia s-a schimbat, iar în 2014 Ungaria a semnat pentru un împrumut rusesc de peste 10 miliarde de dolari pentru construcția unor reactoare nucleare. În 2015, Budapesta s-a realăturat BII.

Nominalizarea unui ofițer de contrainformații din perioada anilor 1980 în preajma fiului unor spioni sovietici celebri, el însuși bănuit de colaborare cu SVR, poate fi interpretată, desigur, si ca o decizie operativă a serviciilor ungare.

Peste Ocean, mutarea sediului băncii fostului CAER în Ungaria nu este văzută cu ochi buni. Primul semnal de alarmă a fost tras de American Entreprise Institute, care a catalogat Ungaria drept ”un aliat foarte nestatornic”, iar despre BII a arătat că este ”nu o bancă normală, tehnocratică, multilaterală și de dezvoltare, ci un instrument de proiectare a forței Rusiei – un cal troian care să îndepărteze Europa de Est de Occident”.  ”Chiar și în cel mai benign scenariu, mutarea sediului BII in Ungaria înseamnă arborarea steagului Kremlinului în inima Europei (…) Mesajul Washingtonului trebuie să fie limpede: aliații Americii din Europa de Est trebuie să lase această relicvă a Razboiului Rece în cenușa istoriei, acolo unde îi este locul”, arată think-tank-ul american.

În unele state ce au rămas in cadrul BII, demersul american pare să aibă succes, căci Cehia semnalează că dorește să se retragă din banca dominată de Rusia. Cât privește Ungaria, ambasadorul David Cornstein, altfel având o relație excelentă cu regimul Orban, a declarat că Ungaria este dispusă să discute cu Rusia despre eventuala anulare a mutării sediului BII. Însă realitățile sunt altele, scrie site-ul Hungarian Spectrum, iar mutarea BII este în toi. Asta chiar daca, după cum scrie ziarul maghiar Nepszava, administrația SUA ”a pus o presiune diplomatică puternică” pe guvernul ungar, pentru a limita privilegiile generoase pe care le oferă oficialilor străini ai BII. Guvernul Orban a precizat însă că aceste facilități nu sunt cu nimic diferite de cele de care au beneficiat reprezentanții FMI la Budapesta.

Cazul transportului de tancuri rusești blocat de România

Rămânând în cadrul aceleiași teme a apropierii ruso-ungare, nominalizarea agentului secret Boros în conducerea BII a venit pe fondul a două decizii controversate ale guvernului Orban.

La finalul lunii iulie, un deputat și un jurnmalist sârb, declarau că România a blocat pe Dunăre un transport de tehnică militară rusă cu destinația Serbia. Ar fi fost vorba despre tancuri și vehicule blindate. Nu era tehnică militară nouă, însă era un ”cadou” de la Vladimir Putin pentru președintele sârb Aleksandar Vucic. Autoritățile române au precizat că au respectat in acest fel sancțiunile impuse Rusiei de către UE. Însă Ungaria lui Viktor Orban a luat altă decizie – o parte din tehnica militară rusă ar fi ajuns în Serbia pe calea aerului, prin spațiul aerian ungar.

Cazul Torubarov

Apoi urmează cazul afaceristului rus Aleksei Torubarov, un opozant al regimului Putin. În anii 2000, Torubarov s-a înscris in partidul fostului vicepremier rus Boris Nemțov (asasinat la Moscova în 2015). A fost urmărit în nenumărate dosare, dar a putut părăsi Rusia. În 2010, când se afla în Cehia, Torubarov află că pe numele sau s-a emis mandat de arestare. A cerut azil politic în Cehia, însă a fost extrădat în mod ilegal în Rusia, în 2013. La scurt timp, Torubarov a reușit să fugă din Rusia, prin Ucraina, și a solicitat azil în Ungaria. În ciuda faptului că justiția ungară a decis de mai multe ori, începând din 2015, că Torubarov se califică pentru azil politic, guvernul Orban a refuzat să-i acorde acest statut.

Presa de opoziție din Ungaria face o paralelă între reticența guvernului față de un opozant al regimului Putin și ușurința cu care i-a acordat azil politic fostului premier macedonean Nikola Gruevski, considerat un politician pro-rus, condamnat pentru corupție în țara sa. Mai mult decât atât, site-ul maghiar 444.hu arată că oficiali din Ministerul de Externe al Ungariei se întâlnesc cu Gruevski într-o locuință conspirativă din Budapesta.

Torubarov a obținut un verdict în favoarea sa chiar și la Curtea Europeană de Justiție, verdict aplicabil în toate țările UE. Dar nimic nu pare să înduplece guvernul lui Viktor Orban. Mai mult, executivul de la Budapesta acuză Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Ungaria că se folosește de cazul ”unui imigrant rus” pentru a ataca intregul sistem ungar de imigrație. Decizia amintită a Curții Europene de Justitie arată și că justiția dintr-un stat membru poate schimba statutul de azilant acodat de un guvern unei anumite persoane – ceea ce ar amenința statutul fostului prejmier Gruevski. Presa proguvernamentala de la Budapesta susține că în acest fel ”a fost distrus probabil scutul care apără Ungaria de imigranți”. În plus, Comitetul Helsinki a fost catalogat drept un braț al lui George Soros și despre CEJ s-a scris că este o ”instanță pro-migrație”.