Val de panică: 3 mld. euro, aruncate pe piață

În mai puțin de două zile după turul întâi al alegerilor prezidențiale, în care candidatul AUR George Simion a obținut un rezultat neașteptat de bun, Banca Națională a României (BNR) a fost nevoită să intervină pe piața valutară cu o sumă record: peste 3 miliarde de euro, din care 2 miliarde într-o singură zi – luni, 5 mai 2025.

Aceasta este cea mai mare intervenție valutară de urgență din istoria recentă a BNR. Pentru comparație:

• Este de 3 ori mai mare decât întreaga intervenție din prima săptămână a pandemiei COVID-19 (martie 2020);
• Este de 2 ori mai mare decât intervențiile făcute după izbucnirea războiului din Ucraina (februarie 2022);
• Reprezintă aproximativ 4% din rezervele valutare ale României, care se situau la 63 miliarde euro la sfârșitul lunii aprilie 2025.

Această reacție agresivă a pieței valutare arată un lucru clar: temerile legate de un posibil tandem George Simion – Călin Georgescu la conducerea României au generat o panică financiară de proporții.

Ce s-a întâmplat concret?

• Cursul euro-leu a fost ținut cu dificultate sub pragul psihologic de 5 lei, în condițiile unei presiuni masive din partea investitorilor și populației, care au început să schimbe lei în valută într-un ritm accelerat.
• BNR a vândut valută din rezerva națională pentru a acoperi cererea și a limita deprecierea leului, strategie menită să câștige timp și să evite o spirală de scumpiri și pierderi de încredere.
• În paralel, Bursa de Valori București (BVB) a scăzut cu peste 3% într-o singură zi, ceea ce a însemnat pierderi de zeci de miliarde de lei în capitalizarea companiilor listate.
• Titlurile de stat românești s-au vândut mai greu, iar randamentele au crescut cu 0,25% față de vineri, ajungând la 7,75% pentru obligațiunile pe 10 ani, semn că statul se va împrumuta mai scump.

De ce e importantă stabilitatea leului?

Un leu puternic ține inflația sub control, face importurile mai ieftine, păstrează accesul la finanțare externă și limitează costul creditelor în valută. Când leul se prăbușește, apar automat efecte în lanț:

• Scumpirea combustibililor, a alimentelor, a bunurilor importate;
• Creșterea ratelor bancare la creditele în euro sau legate de indicele ROBOR/IRCC;
• Pierderi în lanț pentru investitorii străini și companiile locale dependente de importuri;
• Panică financiară și retragerea capitalului internațional din România.

Ce ar putea urma dacă Simion ajunge la Cotroceni

Analiștii financiari sunt aproape unanimi: dacă discursul economic suveranist și populist al lui George Simion nu este nuanțat și clarificat rapid, piețele vor penaliza România în cel mai dur mod posibil:

• Cursul euro ar putea depăși 6 lei în câteva săptămâni;
• Inflația ar putea exploda peste pragul de 15% – de aproape 4 ori mai mare decât ținta BNR;
• Dobânzile la credite și titluri de stat ar putea depăși 10%;
• România riscă intrarea în recesiune severă, blocarea investițiilor și pierderea accesului la fonduri europene;
• Ratingul de țară ar putea fi retrogradat sub pragul de investiții (junk) – ceea ce înseamnă costuri și mai mari de finanțare.

Ce spun cifrele despre deficitul bugetar și nevoia de finanțare

România avea deja o situație fiscală precară înainte de turul I:

• Deficitul bugetar ESA pe 2024 a fost de 9,3% din PIB – unul dintre cele mai mari din UE.
• În 2025, până la finalul lunii aprilie, deficitul a atins deja 3%, ceea ce prefigurează un nou an cu un deficit final de peste 9% din PIB.
• Necesarul brut de finanțare al statului în 2024 a fost de 250 miliarde lei – echivalentul a peste 50 miliarde euro. În 2025, acest necesar va fi cel puțin similar.

Orice pierdere de încredere a investitorilor va face ca România să plătească dobânzi mai mari pentru fiecare împrumut. Practic, alegerile politice se traduc direct în facturi suplimentare pentru contribuabili.

BNR și dilema transparenței: adevăr sau iluzie?

În acest context, apare o întrebare legitimă: de ce BNR nu comunică direct și deschis ce se întâmplă?

• Intervențiile BNR sunt, prin statut, discreționare și rareori explicate în timp real. Dar lipsa comunicării alimentează speculațiile și neîncrederea.
• Mai mulți economiști, inclusiv profesorul Radu Nechita, avertizează că ascunderea dimensiunii crizei induce populației o falsă senzație de siguranță. Fără o comunicare sinceră, mulți români ar putea vota în turul 2 fără să înțeleagă consecințele economice ale alegerii lor.

Un vot informat înseamnă stabilitate

Este dreptul oricărui cetățean să voteze cum dorește. Dar acest vot trebuie să fie în cunoștință de cauză. Rezultatul turului 1 al alegerilor prezidențiale a generat cea mai dură reacție financiară de pe piețele românești din ultimul deceniu. Acesta este un fapt obiectiv.

În două săptămâni, România își va alege președintele. Indiferent cine va fi învingător, va prelua mandatul într-o țară cu o economie sub presiune, un buget dezechilibrat, investitori în retragere și încredere fragilă.

Este momentul ca principalii candidați să iasă public și să prezinte – clar și ferm – care este viziunea lor economică și externă pentru România. Piețele nu mai acordă prezumția de intenții bune. Orice tăcere sau ambiguitate costă miliarde.