Fostul premier Victor Ciorbea, candidat la funcţia de preşedinte al PNŢCD, a declarat, sâmbătă, la Congresul extraordinar al ţărăniştilor organizat la Palatul Parlamentului, că până în vară îşi propune revenirea acestui partid pe scena politică prin crearea coaliţiei Calea Dreaptă, potrivit Agerpres.
În moţiunea intitulată „Calea dreaptă – Naţional-Ţărănismul Creştin Democrat, Civic şi Monarhic, întemeiat pe Moralitate, Dreptate Socială şi Justiţie”, prezentată de Victor Ciorbea, se susţine reunificarea PNŢCD şi revenirea acestui partid pe scena politică, prin crearea coaliţiei Calea Dreaptă.
„În anul de graţie 2011, PNŢCD ia iniţiativa formării unei largi coaliţii politice – Calea Dreaptă, ca posibilă alternativă de alegere pentru un electorat mereu adus în postura de a alege doar ‘răul mai mic’. Naţional-Ţărănismul Creştin Democrat îşi propune ca prin Calea Dreaptă să ofere celor nemulţumiţi de la PDL, USL şi UDMR posibilitatea de a opta şi pentru altceva decât pentru ceea ce li s-a impus cu forţa de către oligarhii: bani, sondaje mincinoase, etc”, se arată în document.
Ciorbea precizează în moţiune că pilonii fundamentali pentru această coaliţie sunt reprezentaţi de revenirea la monarhia constituţională şi „refacerea societăţii civile, având la temelie moralitatea, dreptatea socială şi justiţia”. „PNŢCD aşteaptă Alianţa Civică, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Asociaţiile de Revoluţionari, Răniţii Revoluţiei, Asociaţia 21 Decembrie, formaţiuni monarhiste, reprezentanţi ai mediului studenţesc şi universitar, sindicate, ONG-uri, personalităţi valoroase şi aşa mai departe, alături de noi în efortul de cristalizare a unei mari coaliţii politice”, afirmă fostul premier.
În opinia acestuia, ar trebui organizat un referendum pentru trecerea la monarhia constituţională. În plus, Ciorbea susţine că absenţa de 11 ani a ţărăniştilor din politica activă a cauzat „grava criză morală şi politică ce adânceşte haosul moral, instituţional şi administrativ”.
Fostul premier arată că acest congres al PNŢCD este „unul al reunificării tuturor ţărăniştilor, care a fost împărţit în mai multe facţiuni după dispariţia lui Corneliu Coposu şi pe fondul uzurii de la guvernare”. „Practic, am pierdut cinci luni în negocieri epuizante şi sterile cu grupările Pavelescu şi Moiescu. După eşecul acestor negocieri la vârf, în ultimele săptămâni, ne-am deplasat în aproape toate judeţele ţării unde existau facţiuni diverse. În urma dialogului cu liderii judeţeni şi teritoriali ai acestor facţiuni, am reuşit să determin prezenţa la acest Congres a delegaţilor a circa 90% din organizaţiile partidului, indiferent de apartenenţa lor la o facţiune a partidului sau alta. În acest fel, liderii celorlalte grupări au rămas ‘atârnaţi’ de propriile scame imaginare, încerând să creeze o confuzie în partid şi în opinia publică, îndeplinindu-şi şi astfel ‘misiunile’. În realitate, Congresul nostru de astăzi reuneşte practic toţi ţărăniştii, din toate facţiunile, trecute şi prezente, având astfel şansa de a ne regăsi într-un partid mare şi puternic, de care ţara noastră are nevoie mai mult ca niciodată”, se arată în document.
În acest context, Victor Ciorbea a susţinut că PNŢCD trebuie recunoscut inclusiv de puterea actuală. El a arătat că orice congres organizat de o altă grupare a ţărăniştilor nu poate fi decât „o adunare de salariaţi, pentru că delegaţii sunt aici, acum”.
La Congresul extraordinar, unde au fost adoptate câteva modificări la statutul partidului, participă reprezentanţi din 41 de organizaţii PNŢCD. Modificările la statutul PNŢCD, adoptate cu majoritate de voturi, înregistrându-se şi trei abţineri, vizează faptul că în cazul unificării cu formaţiuni fără personalitate juridică aceasta trebuie realizată cu aprobarea conducerii partidului, posibilitatea ca la birourile de conducere membrii să poată participa inclusiv prin teleconferinţă şi majorarea numărului de prim-vicepreşedinţi la trei.