Victoria în Iran pe care SUA trebuie să o inventeze

Memorandumul ce va deschide negocierile este mai mult o listă de dorințe. Trump nu poate obține mai mult decât Obama. Pentru Iran, avantajele sunt evidente

Victoria în Iran pe care SUA trebuie să o inventeze

stânga: Președintele SUA, Donald Trump / dreapta: Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei

Memorandumul ce va deschide negocierile este mai mult o listă de dorințe. Trump nu poate obține mai mult decât Obama. Pentru Iran, avantajele sunt evidente

Statele Unite și Iran au finalizat un protocol pentru un acord menit să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, inclusiv în Liban. Textul, care urmează să fie semnat vineri, în Elveția, prevede în special redeschiderea strâmtorii Ormuz. Discuțiile privind programul nuclear iranian, subiectul cel mai delicat, vor avea loc ulterior.

Memorandumul care deschide negocierile

  • Detaliile acordului final urmează să fie negociate în cele 60 de zile care vor urma semnării înțelegerii de către cele două părți.
  • Acordul prevede redeschiderea imediată de către Iran a Strâmtorii Hormuz pentru toate navele comerciale, precum și ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene.
  • Sancțiunile petroliere impuse de SUA Iranului vor fi ridicate.
  • În proiectul de acord, Teheranul acceptă că nu va produce și nu va dobândi arme nucleare.
  • Iranul primește acces la încă 10 miliarde de dolari înghețate în Occident, pe lângă cele 3 miliarde de dolari primite până acum. Pe parcursul celor 60 de zile, Iranul va mai primi acces la alte 12 miliarde de dolari
  • Va fi menținută actuala situație în dosarul nuclear până la încheierea acordului final. Iranul se angajează să nu îmbogățească uraniu și să nu își extindă instalațiile nucleare.
  • Libanul este inclus în memorandumul de înțelegere anunțat de Donald Trump. „Suntem foarte aproape de încheierea unui acord care va aduce pace în întreaga regiune, inclusiv în Liban, iar toate părțile implicate trebuie să renunțe la confruntare și să facă un pas înapoi”. Cuplarea celor două dosare – Iran și Liban- este considerată o victorie a Teheranului în fața guvernului israelian condus de Benjamin Netanyahu.

Un acord care depinde de prea multe necunoscute

Toate cele de mai sus sunt, mai degrabă, o listă de dorințe a administrației SUA și Iranului. Washingtonul va reuși sa restabilească fluxurile de petrol in Golf și să obțină un acord nuclear favorabil cu Iranul doar dacă:

  • Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu va ataca Libanul și/sau Iranul în următoarele luni. Aceeași condiție ar trebui îndeplinită și de potențialul său succesor – Naflali Bennett, un politician considerat și mai de dreapta.
  • Președintele chinez Xi Jinping va fi pe mai departe un ”gentleman”, la fel și Vladimir Putin.
  • Comandantul Corpului Gardienilor Revoluției din Iran și liderul suprem Mojtaba Khamenei vor uita ca SUA au atacat Iranul de două ori în timpul unor negocieri, în mai puțin de un an
  • Congresmenii neoconservatori și lobby-ul israelian din SUA își vor schimba poziția anti-iraniană din ultimii 20 de ani, iar asta chiar în preajma alegerilor pentru Congres din luna noiembrie.
  • Deminarea strâmtorii Hormuz ar dura nerealist de puțin, armatorii și-ar asuma imediat riscuri nerealist de mari, iar refacerea instalațiilor de lichefiere a gazelor va dura mult mai puțin decât intervalul de ani de de zile estimat de specialiști.

Testul Netanyahu

Potrivit Axios, deși protocolul de acord nu rezolvă toate problemele dintre Washington și Teheran, el marchează totuși ”cea mai importantă deschidere diplomatică și va permite câștigarea de timp pentru negocierile privind dosarul nuclear”.

Acordul dintre SUA si Iran va depinde de capacitatea lui Donald Trump de a-l convinge pe Benjamin Netanyahu să renunțe la atacurile asupra Hezbollah în Liban. Istoria recentă a negocierilor SUA-Iran este marcată de eșecuri exact în ce privește Libanul. ”Ultima dată când Pakistanul a anunțat un armistițiu, Israelul a reacționat oprindu-și atacurile împotriva Iranului, în timp ce și-a intensificat acțiunile împotriva Libanului”, scrie Al-Jazeera. Atunci când Pakistanul ”a insistat ca Libanul să fie inclus în armistițiu, Trump a părut să modifice termenii pentru a exclude Libanul. Întrebarea este dacă Trump va proceda la fel și de această dată”.

Pe 14 iunie, cu câteva ore înainte ca Donald Trump și premierul Pakistanului să anunțe ajungerea la un acord cu Iranul, Israelul a bombardat, după o pauză de mai multe zile, suburbiile sudice ale Beirutului.

Reducerea încrederea aliaților în SUA și a aurei de invincibilitatea a Israelului

De partea Iraniană Corpul Gardienilor Revoluției Islamice pare să respecte memorandumul de înțelegere a cărui semnare este anunțată de președintele SUA. Informația vine de la postul israelian Channel14, apropiat guvernului. Corespondentul specializat pe Iran al postului arată vă Ahmad Vahidi, comandantul Gardienilor Revoluției, a acceptat să nu blocheze acordul, deși nu îl susține. Iranul considera ca acordul are o valoare strategică: relaxarea sancțiunilor, creșterea exporturilor de petrol și accesul la fondurile iraniene înghețate în străinătate. Calculul este simplu: Teheranul primește banii, regimul și armata se întăresc și merg mai departe. Totuși, la Teheran rămâne o dispută majoră: conducerea politică vede acordul ca pe o cale către stabilitate economică, iar tabăra lui Vahidi insistă că Iranul nu trebuie să renunțe la programul său nuclear și nici să accepte dictate externe.

În urma războiului din Golf, Iranul a obținut reducerea încrederii regatelor din Golf în alianța cu SUA. A obținut știrbirea aurei de invicibilitate a Israelului în regiune. Au apărut germenii reconfigurării și diversificării alianțelor în Golf. Pactul dintre Arabia Saudită și Pakistanul nuclear este un semnal. Legarea Libanului, cu sau fără voia regimului ineficient și sectar de la Beirut, de dosarul iranian perpetuează influența în Liban. Pe plan intern, regimul este consolidat de ceea ce poate fi prezentat lesne ca o victorie, fie și de etapă, în fața SUA.

Pe 14 iunie, într-un interviu telefonic pentru The New York Times, presedintele Trump a insistat că decizia de a porni războiul împotriva Iranului, la finalul lunii februarie, alături de contrablocada americană a Golfului care a urmat, au schimbat Orientul Mijlociu în favoarea Americii.

NY Times: Trump, un mercenar nuclear care apăra Golful contra cost

În același interviu, Trump a făcut câteva remarci importante privind relația SUA-Israel și relațiile cu Rusia și China. Premierul israelian Benjamin Netanyahu ”este un tip foarte dificil” și, ”ca să fiu sincer, ar trebui să ne mulțumească pentru asta. Dacă Iranul ar avea arma nucleară, Israelul ar dispărea în două ore”. The New York Times scrie ca viziunea președintelui Trump este aceea a unui Orient Mijlociu în care SUA acționează ca un mercenar înarmat nuclear. În interviul acordat pe 15 iunie, Donald Trump a sugerat însă că asemenea negocieri pentru protecție în Orientul Mijhlociu vor fi purtate doar dacă Iranul va rămâne un adversar al Americii.

Trump: Xi Jinping a fost un gentleman

Trump a avut cuvinte de laudă la adresa liderului chinez Xio Jinping. ”Nu a trimis un petrolier escortat de 20 de distrugătoare pentru a încerca să spargă blocada SUA”. Asta ar fi dus la o confruntare navală între China și SUA. ”A fost un gentleman”, a spus Trump despre Xi. Trump a sugerat că și președintele Rusiai a ajutat la încheierea acordului cu Iranul, cel puțin pentru că nu a încercat să conteste blocada americană asupra porturilor iraniene.

Donald Trump a vorbit despre memorandumul de înțelegere asupra căruia s-a convenit cu Iranul. Textul nu este cunoscut, însă Trump dat sigure concesii pe care Iranul nu le-a făcut sau nu sunt deloc sigure și care urmează să fie discutate în cele 60 de zile de după semnarea memorandumului.

Victoria pe care Trump încearcă să o inventeze

Ce a realizat administrația Trump cu un război care a costat viața a peste 7000 de iranieni și a peste zece americani? A reușit să elimine o taxă iraniană de trecere prin strâmtoarea Hormuz care nu existat la începutul războiului. A reușit să deblocheze Golful Persic, care la începutul războiului nu era blocat. Și a reușit să pună capăt unei crize petroliere care, la finalul lunii februarie, nu exista.

Au trecut doar câteva ore de la anunțul făcut de Donald Trump și Die Welt, citând surse iraniene, arăta că textul înțelegerii cu SUA ar fi fost modificat în ultima clipă. Taxa iraniană de trecere prin strâmtoarea Hormuz ar urma să rămână în vigoare. Ea dispare doar pe durata de 60 de zile a negocierilor „nucleare”. Pentru a îndulci pilula pentru administrația Trump, Iranul propune împărțirea veniturilor din taxa de intrare în Golf între Iran (40%), Oman (40%) și SUA (20%).

Războiul început pe 28 februarie a avut drept obiectiv distrugerea programului nuclear pe care Iranul îl desfășoară de mai bine de 20 de ani. În interviul pentru The New York Times, președintele Trump arată că acordul ce va fi semnat de SUA ți Iran va asigura lumea că Iranul ”nu va putea dezvolta sau achiziționa arma nucleară”. Însă același lucru era scris ți în Acordul nuclear semnat de administrația Obama în 2015, negociat vreme de ani de zile cu Teheranul, împreună cu aliații europeni, cu Rusia și China. Iar același lucru este prevăzut și în Tratatul de Neproliferare, pe care Iranul l-a ratificat în urma cu 56 de ani.

Programul nuclear iranian poate rămâne în picioare

În interviul pentru The New York Times, președintele Trump arată că SUA vor încerca să obțină suspendarea pe 20 de ani a programului nuclear iranian. Pot accepta și o suspendare pe doar 15 ani. Trump a declarat că Iranul va putea îmbogăți uraniu, însă nu mai mult de 3,6%, pentru a fi folosit în reactoare, nu și pentru arme nucleare. Însă nimic din toate acestea nu face parte din memorandumul ce va fi semnat la finalul săptămânii. Totul va fi negociat vreme de 60 de zile. Ultimele negocieri pe marginea programului nuclear au avut loc la începutul acestui an. În timpul acelor negocieri, pe 28 februarie, SUA si Israel au atacat Iranul.

Nu există nicio dovadă că programul nuclear a fost întârziat de războiul recent. În timpul Războiului de Doisprezece Zile din 2025, Israelul și SUA au bombardat instalațiile nucleare de la Natanz, Fordow și Isfahan. Serviciile de informații americane au arătat că acest lucru a extins timpul estimat până la obținerea unei bombe atomice de la trei–șase luni la nouă–douăsprezece luni. Se pare că lui Trump i-au fost prezentate în ultimele luni opțiuni militare pentru a captura sau distruge uraniul puternic îmbogățit din Iran. El însuși a declarat că a considerat o astfel de misiune prea riscantă.

CIA: majoritatea arsenalului iranian a supraviețuit războiului

”Concluzia este că atacurile noastre au influențat uriaș încheierea acestui acord”, a spus Trump. Însă, din nou, acordul nuclear nu este încheiat. Negocierea lui abia începe. Iar loviturile americane despre care vorbește președintele SUA nu par să fi avut acest impact ”uriaș”. Potrivit The Washington Post, CIA deține informații că 70% din stocurile de rachete pe care Iranul le avea înainte de război sunt în continuare disponibile. 75% din lansatoare sunt disponibile. Fabricile de rachete sunt ascunse în munți. SUA au subestimat capacitatea de rezistență a armatei iraniene.

Mai mult, programul balistic iranian nu va face obiectul negocierilor. Înaintea războiului din acest an, SUA și Israel au insistat că un nou acord cu Iranul trebuie să prevadă și încetarea programului iranian pentru rachete. Însă acest aspect nu va fi negociat, ceea ce poate fi considerat o victorie iraniană.

De la ”ajutorul e pe drum”, la coabitarea cu ayatollahii

Nu în ultimul rând, trebuie amintit că anul 2026 a început cu marile proteste anti-regim de la Teheran. Potrivit agențiilor occidentale, represiunea a provocat zeci de mii de decese. Atunci, președintele Trump le transmitea protestatarilor iranieni că ”ajutorul este pe drum”. Schimbarea de regim la Teheran prin intermediul protestelor masive a eșuat. Schimbarea regimului prin decapitarea sa și bombardamente în Iran a eșuat. Acum, Donald Trump are de-a face cu un regim iranian mai radical. Șeful Corpului Gardienilor Revoluției are o influență mai mare. Liderul Suprem este nimeni altul decât fiul fostului lider Ali Khamenei. Iar președintele Trump îl consideră ”un pragmatic”, după cum a declarat pentru The New York Times. SUA au promis ajutor, însă acum își consolidează relațiile cu un regim care a ucis zeci de mii de oameni care au fost incitați la revoltă de politica de sancțiuni și de serviciile secrete americane și israeliene.

Negocieri dificile și multe semne de întrebare

Trecând peste toate inconsistențele din declarațiile președintelui Trump și peste similitudinile dintre proiectul actual de acord si cel precedent semnat în 2015 de administrația Obama (considerat cel mai prost acord de către Donald Trump), rămân multe întrebări legate de șansele aplicării noului acord. Nu există garanții ca guvernul Netanyahu, cu alegerile din toamna apropiindu-se, nu va ataca Hezbollahul din Liban, ceea ce ar putea duce la oprirea negocierilor SUA-Iran și la reluarea conflictului.

Apoi, foarte important, imediat după anunțarea acordului, au apărut primele semne de opoziție chiar în tabăra prezidențială din SUA. ”Sunt îngrijorat că Iranul pare să interpreteze diferit acordul”, a spus senatorul Lindsey Graham. Asemenea declarații contează. Ridicarea sancțiunilor financiare, la fel ca și un potențial nou acord nuclear, trebuie să primească aprobarea Congresului SUA. Cum în luna noiembrie vor avea loc alegeri pentru Congresul, Iranul deține o pârghie importantă în negocierile ce vor urma și poate face presiuni pentru concesii americane.

 

 

Distribuie articolul pe:

3 comentarii

  1. Dovada ca UE nu are nici o șansă împotriva rușilor.
    Dar nu cred ca sunt atât de inteligenți sa învețe ceva din războiul din golf .

  2. Victoria in Iran. Pai suprematia aeriana singura. A si mierlirea clerului. Da nu e asa eficienta nu in sens tehnic.

  3. Trump a plecat la un razboi fara noima,el era anexa lui Bibi, dar pe picior de razboi cu Iranul inca din 2017

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.