VIDEO Bucureștiul, în pragul unui nou faliment RADET. Termoenergetica are datorii de 1,75 miliarde de lei către ELCEN

De la RADET falimentată la datorii de 1,75 miliarde de lei

Primarul general a pornit explicația de la precedentul RADET, compania care a intrat în faliment în 2018-2019 cu o datorie de 3,5 miliarde de lei și a fost, în cuvintele sale, trecută pe linie moartă. Potrivit lui Ciucu, Termoenergetica, înființată ca succesoare, a moștenit aceleași hibe administrative și structurale ca fosta companie, deși sub o siglă nouă.

Datele prezentate arată o creștere continuă și accelerată a datoriei către ELCEN, furnizorul de energie termică al Capitalei: de la zero în 2019, datoria a ajuns la 46 de milioane de lei în 2020, apoi a explodat an de an, până la 1,75 miliarde de lei în iunie 2026 — de aproximativ 38 de ori mai mare față de finalul anului 2020.

Bugetul anual al Primăriei Capitalei este de 5-6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că datoria curentă către ELCEN reprezintă aproape o treime din veniturile anuale ale orașului.

Rețea supradimensionată, pierderi masive și un preț „mincinos” al gigacaloriei

Potrivit primarului general, principala cauză structurală a crizei este pierderea masivă de agent termic prin conductele vechi ale rețelei, construită pentru un consum mult mai mare decât cel actual. Rețeaua de termoficare a Bucureștiului are aproape 4.000 de kilometri — 954 km rețea primară și aproape 2.963 km rețea secundară — și deservește peste 8.000 de blocuri și imobile, cu peste 1,15 milioane de locuitori. Energia introdusă în sistem a scăzut însă de la peste 10 milioane MWh în 2001 la doar 4,77 milioane MWh în 2025, ceea ce înseamnă că aceleași costuri fixe se împart la o cantitate tot mai mică de energie vândută.

Un alt element central ține de modul în care ANRE recunoaște pierderile tehnologice ale sistemului. Autoritatea de reglementare acceptă în calculul tarifului o pierdere de doar 22%, în timp ce pierderea reală a fost de 41% în 2025 și a scăzut ușor, la 38%, în 2026, pe fondul investițiilor în rețeaua primară. Diferența dintre pierderea reală și cea recunoscută de ANRE generează, potrivit edilului, o „gaură neagră” de aproximativ 130 de milioane de lei pe an, sumă pe care Termoenergetica nu o poate factura către Primărie.

CITEȘTE ȘI:

Avarie majoră a sistemului de termoficare. Primăria descrie „măsurile luate pentru a nu lăsa orașul fără apă caldă”

La acestea se adaugă costuri suplimentare cu apa de adaos, necesară pentru a compensa apa pierdută prin fisurile conductelor — circa 60 de milioane de lei anual — și un impact fiscal legat de diferența de TVA dintre pierderile recunoscute (taxate cu 9%) și cele nerecunoscute (taxate cu 20%), care a însumat 96,5 milioane de lei în ultimii trei ani.

Ciucu a atras atenția și asupra decalajului dintre prețul real și prețul social al gigacaloriei, stabilit politic și nemodificat din aprilie 2022. Termoenergetica cumpără gigacaloria de la ELCEN cu 485,37 lei, dar o vinde populației cu doar 330 de lei, în condițiile în care costul real, care include și cheltuielile proprii de transport, distribuție și furnizare, ajunge la 921,82 lei. Diferența este acoperită teoretic prin compensații de la Primăria Capitalei, care însă nu au acoperit integral necesarul facturat în ultimii doi ani: gradul de acoperire a scăzut de la peste 100% în perioada 2019-2023 la doar 72,3% în 2025 și 85,1% în primele șapte luni din 2026.

Primarul a subliniat că problema nu se oprește la Termoenergetica: și ELCEN, compania de producție aflată sub Ministerul Energiei, funcționează cu echipamente din anii 1970-1980, singura excepție fiind CET Vest, dotat cu tehnologie din anii 2000, ceea ce menține ridicat costul de producție al energiei termice livrate către Capitală.

Penalitățile, motorul care alimentează datoria

Un mecanism suplimentar care a agravat situația este modul în care se sting datoriile către ELCEN: Termoenergetica a fost obligată să achite mai întâi penalitățile, nu suma de bază a datoriei, ceea ce a dus la o acumulare permanentă de noi penalități peste soldul neschimbat al datoriei principale. Doar penalitățile plătite către ELCEN în ultimii cinci ani se ridică la 347 de milioane de lei, dintre care 86 de milioane numai în 2025.

În urma discuțiilor purtate de Primăria Capitalei cu Ministerul Energiei, ANRE și ELCEN, au fost convenite două schimbări menite să oprească această spirală: introducerea unei formule prin care plățile să poată acoperi și baza datoriei, nu doar penalitățile, și eliminarea decalajului de 15 zile la plata facturilor către ELCEN, decalaj care genera el însuși penalități suplimentare.

Soluția propusă: înființarea SACET

Primarul general a reafirmat că soluția structurală este înființarea SACET — Sistemul Centralizat de Termoficare —, prin care producția (ELCEN, aflată acum sub Ministerul Energiei) și transportul (Termoenergetica, sub Primărie) ar fi reunite sub o singură administrație, după modelul aplicat deja în restul țării. Potrivit edilului, o asemenea fuziune ar elimina penalitățile generate de întârzierile la plată, ar anula pierderea fiscală legată de diferența de TVA și ar permite redirecționarea profitului anual al ELCEN, de aproximativ 85 de milioane de lei — bani proveniți, în opinia sa, de la bucureșteni — către investiții în producție și în rețeaua de termoficare.

Proiectul SACET are însă un istoric îndelungat: Guvernul a adoptat un prim memorandum de principiu în ianuarie 2024, urmat de acordul de asociere dintre ELCEN, Termoenergetica și ADI București-Ilfov în mai același an. Procesul s-a blocat însă din cauza datoriilor de peste un miliard de lei dintre cele două companii, iar în iulie 2025 Consiliul General al Municipiului București a decis schimbarea strategiei, trecând de la ideea unei fuziuni clasice la preluarea directă a acțiunilor ELCEN de către Capitală. Un nou memorandum de principiu a fost adoptat de Guvern în mai 2026, iar în iunie 2026 Consiliul General a mandatat primarul general să negocieze direct cu Ministerul Energiei preluarea pachetului de acțiuni.

Concluziile primarului general

Ciprian Ciucu a rezumat situația printr-o comparație directă cu fostul RADET: compania a pornit fără nicio datorie în 2019 și a ajuns, în mai puțin de șapte ani, la 1,75 miliarde de lei către ELCEN. Potrivit calculelor prezentate, pierderile de căldură din rețeaua bucureșteană într-un singur an echivalează cu consumul termic al sistemului centralizat din Iași cumulat pe un deceniu, iar pierderile de agent termic din conducte sunt comparabile cu consumul de apă potabilă al întregului oraș pentru o lună și jumătate.

Edilul a mai avertizat că, în lipsa unei soluții administrative unitare, riscul este ca prăbușirea financiară a Termoenergetica să antreneze și ELCEN, într-un moment în care bugetul Guvernului este deja tensionat. „Bucureștiul nu mai are timp pentru încă un memorandum”, a fost concluzia transmisă în cadrul conferinței de presă, primarul general susținând că orașul are nevoie de un sistem SACET unitar și de decizii administrative asumate rapid.