„Vinul nu ține cont de sex”: povestea femeii care a învățat lumea să simtă vinul

 
Pentru ea, adevărata luptă din lumea vinului nu este între femei și bărbați, ci între cei care simt vinul și cei care au uitat că este un organism viu.

Povestea ei a devenit și mai puternică după ce, în pandemie, a trecut prin coșmarul oricărui expert în vin: și-a pierdut gustul și mirosul. Cuma trecut peste acest lucru, cum a reușit să învingă în acest domeniu considerat unul masculin, dar și ce reacții au oamenii când o văd, dezvăluie Ana Maria Toader.

Nu prea am băgat de seamă misoginismul din industrie

Cotidianul: Industria vinului este adesea percepută ca fiind dominată de bărbați. Cum a fost parcursul dumneavoastră într-un domeniu considerat tradițional „masculin”?

Ana Maria Toader: Mi-am dorit să fac vin atât de mult încât nu prea am băgat de seamă misoginismul din industrie. Așa că pot spune că parcursul meu a fost ca al oricărui tânăr care dorește să facă vin. Numai că eu am decis că vreau să văd și altceva în afara tehnologiei vinului românesc și am plecat în Noua Zeelandă și Franța pentru a face vin.

Am făcut vin în regiunea Marlborough din Noua Zeelandă, iar în Franța am vinificat în Provence, Jura și Languedoc-Roussillon. Experiențele acestea m-au învățat că vinul poate fi abordat în moduri foarte diferite, dar peste tot există același lucru: respectul pentru vin ca organism viu și pentru oamenii care îl creează. Pasiunea pentru vin nu era asociată doar unui sex. Vinul nu ține cont de sex.

După aceea, din motive de sănătate, am renunțat la munca constantă din cramă, cu excepția campaniilor de vinificație, când fac ce fac și mă „pierd” 2–4 săptămâni în cramă… să asist la una dintre metamorfozele naturii-facerea vinului.

Un moment care m-a schimbat mult a fost perioada Covid, când mi-am pierdut gustul și mirosul. Pentru cineva care trăiește prin simțuri, a fost o experiență puternică. Paradoxal însă, tocmai acest lucru m-a determinat să lucrez mai mult la ele și să înțeleg cât de profund este procesul de reconectare cu simțurile.

Vinul înseamnă prezență

Astăzi am creat un program prin care ajut oamenii să se conecteze cu propriile simțuri prin intermediul vinului și al stării de prezență. Programul îmbină degustarea de vin cu exerciții de conștientizare a simțurilor și cu explorarea modului în care percepțiile noastre se schimbă atunci când suntem cu adevărat prezenți. Pentru că, în esență, vinul înseamnă prezență.

Acum vorbesc despre vin, țin ateliere despre dezvoltarea gustului și a mirosului prin intermediul vinului și sunt sommelier la evenimente private și corporate.

Îmi aduc aminte un moment dintr-o campanie făcută aici, în România, când un tip care venise să cumpere vin m-a întrebat cum pot să lucrez în mirosul de vin fermentat, că nu e un loc pentru o femeie. Mi s-a părut ciudat comentariul lui, l-am luat ca atare și am mers mai departe. Unul dintre cele mai frumoase momente într-o cramă este atunci când mustul se transformă în vin și aerul e plin de parfumuri dulci.

Provocări, provocări

Cotidianul: Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați întâmpinat ca femeie în lumea vinurilor și cum le-ați depășit?

Ana Maria Toader: Până să răspund la acest interviu nu m-am gândit că sunt femeie în industria vinului, pentru că pentru mine vinul nu ține cont de sex.

Personal, nu am întâmpinat provocări majore, poate doar de câteva ori când doream să mă angajez într-o cramă și mi se spunea frumos: „Avem un loc liber în laborator”, fără a fi măcar întrebată dacă am competențe de producție.

Cred că din cauza asta nu am insistat prea mult să mai lucrez într-o cramă în producție, în România. Sunt puține femei oenolog și și mai puține cărora li se acordă meritul pentru vinurile pe care le produc, iar în acest caz majoritatea sunt proprietare sau coproprietare de cramă.

Deși și acum, ca sommelier și organizator de evenimente cu vin, mai întâmpin uneori astfel de situații. Ultima dată a fost chiar anul acesta, când aveam un call pentru un eveniment cu o doamnă, iar ea m-a întrebat: „Cum vă percep oamenii la evenimente ca femeie? Nu se comportă ciudat?”

Cotidianul: A existat un moment în carieră în care ați simțit că trebuie să demonstrați mai mult decât un bărbat pentru a fi luată în serios?

Ana Maria Toader: Da… asta e chiar amuzant. Eram sommelier pentru un grup de 70 de persoane și printre ei erau și pasionați de vin. Unul dintre participanți nu se mai oprea din a-mi pune întrebări la început, pentru a vedea dacă știu despre ce vorbesc.

M-a amuzat teribil, pentru că după ce s-a convins că știu, a lăsat-o mai moale cu întrebările.

În rest, nu pot spune că a trebuit să demonstrez mai mult doar pentru că sunt femeie. Am văzut și alți colegi de-ai mei, bărbați, că trebuie să demonstreze la fel de mult.ț

Toți oamenii din industrie par a fi prieteni

Vezi tu, integritatea este o virtute sine qua non în orice industrie – asta am învățat ca antreprenor. Numai că, în lumea vinului, integritatea este uneori ceva ce ai doar atunci când scopul îți servește.

Toți oamenii din industrie par a fi prieteni la un moment dat, par a se ajuta între ei… până când vine momentul în care trebuie să accepți că, dacă ai ales să pleci de la o cramă și altcineva a ocupat locul liber lăsat de tine, nu îți ia locul. Nu are cum. Tu ai decis să pleci. Este o dovadă de maturitate să accepți acest lucru și ordinea firească a evenimentelor.

În același timp, atunci când România trebuie să participe la evenimente internaționale, nu ar trebui să mai conteze individul, cine este mai „șmecher” sau mai potent financiar, ci ar trebui să conteze țara și brandul de țară în industrie.

Din păcate, uneori, lucrurile se transformă într-o luptă de orgolii și putere care nu servește nici bărbaților, nici femeilor și cu atât mai puțin imaginii vinului românesc. Din fericire însă, există și oameni extraordinari în această industrie, care lucrează cu multă generozitate și pasiune pentru vin.

Însă, așa cum Veuve Clicquot a reușit (recomand cartea Regina șampaniei care este despre ea), la fel și în lumea vinului o femeie poate reuși, dar trebuie să știe să se impună. Nu este un moment singular. În fiecare zi, trebuie să le arăți cine ești și să le demonstrezi ce știi.

Femeia, prin natura ei, este făcută să fie creativă

Cotidianul: Ce calități considerați că aduc femeile în plus în industria vinului – fie că vorbim despre degustare, management sau producție?

Ana Maria Toader: Dragostea pentru frumos, iubirea și forța creatoare a naturii.

Femeia, prin natura ei, este făcută să fie creativă. Este asociată cu ideea de mamă și are acel simț al dăruirii.

Cotidianul: Cum reacționează publicul atunci când descoperă că expertul din spatele unui vin premiat este o femeie?

Ana Maria Toader: În prima fază, nu le vine să creadă. Sunt uimiți, dar mai apoi își revin.

Bărbații m-au încurajat

Cotidianul: Credeți că percepția asupra rolului femeilor în domenii precum oenologia sau someleria s-a schimbat în ultimii ani? În ce mod?

Ana Maria Toader: Cred că oamenii au devenit mai obișnuiți cu prezența femeilor lângă vin, fie că vorbim de producție, fie că vorbim de somelerie.

Nu știu dacă acest lucru are legătură și cu faptul că din ce în ce mai multe crame folosesc femei în reclamele lor pentru promovarea vinurilor.

Cotidianul: Ce mesaj le-ați transmite tinerelor care își doresc o carieră într-un domeniu considerat „de bărbați”, dar ezită din cauza stereotipurilor?

Ana Maria Toader: Să nu ezite.

Adevărul este că bărbații m-au încurajat mai mult decât femeile să continui în această industrie și să-mi urmăresc pasiunea. Prima șefă de laborator pe care am avut-o vreodată îmi repeta zilnic că nu o să mă lase nimeni să fac vin dacă nu am crama mea. Era femeie. Mă bucur că nu am ascultat-o.

Bărbații mi-au spus mai degrabă să am grijă de sănătatea mea, pentru că umezeala și frigul dintr-o cramă nu sunt bune dacă vrei să ai copii sănătoși.

Fără femei, vinul este dur, aspru și lipsit de iubire

Cotidianul: Dacă ar fi să asociați parcursul unei femei într-o industrie dominată de bărbați cu un tip de vin, care ar fi acela și de ce?

Ana Maria Toader: Pentru că tot am pomenit de Regina șampaniei mai sus, am să spun: o șampanie.

Pentru că, așa cum zicea Madame Bollinger, o altă doamnă celebră a vinului:

„Beau șampanie când sunt fericită și când sunt tristă. Uneori, o beau când sunt singură. Când am companie, o consider obligatorie. Mă joc cu ea dacă nu mi-e foame și o beau când îmi este. Altfel, nu mă ating de ea – decât dacă mi-e sete.”

Pentru că fix așa este și cu femeia în industria vinului. Fără ea, vinul este dur, aspru și lipsit de iubire.

Cotidianul: Vi s-a spus vreodată, direct sau subtil, că vinul „serios” este un domeniu pentru bărbați? Cum ați răspuns?

Ana Maria Toader: M-a amuzat întrebarea. Da, mi s-a spus, pe la începuturi. Nu cred că am băgat prea mult în seamă. Atunci, mă preocupa să învăț cât mai multe decât să îmi pierd timpul cu bărbați care voiau să pară cineva, dar nu știau cum.

Vinul nu iartă pe nimeni

Cotidianul: Ați simțit că trebuie să fiți mai bine pregătită decât colegii bărbați pentru a primi aceeași validare? Cum se traduce asta în efort și presiune?

Ana Maria Toader: Am să o spun așa: vinul nu iartă pe nimeni care nu îl respectă.

Dacă îl bei fără măsură, dacă nu ești atent cu produsele pe care le folosești, dacă îl tratezi cu „lasă că merge și așa” sau nu îi dai voie să se exprime așa cum își dorește, acest lucru se va simți în pahar.

Adevărata măiestrie în lumea vinului nu ține doar de a ști cum să prezinți tehnic un vin sau să urmezi un protocol. Ține de prezență și intuiție, care uneori se traduc prin experiență.

Lupta nu este între bărbați și femei

Să simți vinul atunci când îl prezinți. Să ai capacitatea de a te conecta cu el și cu persoanele din fața ta. Să îl folosești ca un instrument de conexiune între oameni. Iar în cramă, să simți momentul în care vinul are nevoie de intervenție tehnologică.

Pentru că lupta nu este între bărbați și femei. Este între cei care reușesc să simtă vinul și cei care au uitat, la nivel profund, că vinul este un organism viu.

Nicio persoană care a venit la o degustare de-a mea crezând că „bem doar vin” nu a plecat cu aceeași părere. Mulți mi-au spus: „Nu mă așteptam să îmi placă” sau „Acum, când le iei prin comparație, sunt diferite vinurile”.

Pe site-ul meu, vorbesc despre vin ca modalitate de conexiune cu esența naturii, nu ca despre un ring de luptă între bărbați și femei. Cel mult, uneori, ca despre un ring de luptă între orgolii.

Iar atunci când oamenii își redescoperă simțurile, vinul devine din nou ceea ce a fost întotdeauna: un mod de a aduce oamenii împreună. 🍷