Violențele de la Capitoliu și precedentele recente din lume

Marți, în SUA, a debutat procesul istoric prin care fostul președinte Donald Trump este acuzat de „incitare la insurecție” întrucât ar fi încurajat partizanii lui să ia cu asalt Capitoliul. Sigur, este o premieră americană, dar, în diferite părți ale globului, este aproape un eveniment obișnuit, fapt subliniat din nou acum, la deschiderea procesului, de o parte a presei lumii. Cu alte cuvinte, se reamintește că tot ceea ce s-a petrecut pe 6 ianurarie la Capitoliu a oferit impresia certă a ceva déjà vu.

Revenind la evenimentul din Senatul SUA trebuie spus că este al doilea proces de impeachment care-l vizează în Senat pe Trump și prima oară în istoria țării când el are loc după încheierea oficială a mandatului prezidențial. În ce privește detaliile sale trebuie notat că, deocamdată, nu s-a stabilit durata și nici dacă vor fi audiați martori. Echipa procurorilor Democrați este condusă de senatorul Jamie Raskin și, contrar primului proces de impeachment, procesul nu este prezidat de de președintele Curții Supreme, ci va face acest lucru decanul de vârstă al Senatului, democratul Patrick Leahy. Procurorul James Raskin i-a cerut lui Trump „să depună mărturie sub jurământ” în legătură cu comportamentul său de la 6 ianuarie, dar echipa de juriști ai fostului președinte se opune. Potrivit Constituției, „președintele (…) poate fi demis din funcțiile sale dacă el este acuzat și condamnat pentru trădare, corupție și alte crime și delicte grave”. Reamintim că Trump este al treilea președinte supus unei proceduri de impeachment, după Andrew Jackson și Bill Clinton. De fiecare dată, Senatul a supus la vot acuzațiile ce i s-au adus fiecăruia, achitându-i. Constituția stabilește că este nevoie de o majoritate de două treimi dintre membrii Senatului (67 voturi din 100) pentru destituirea șefului statului. Acum, după cum arăta „Washington Post”, democraților le vor trebui 17 voturi republicane pentru a avea succes cu acțiunea lor. Însă, doar cinci republicani s-au raliat până azi acestui demers.

Marți, după o zi de audieri, senatorii au decis cu 56 voturi pentru și 44 contra că această acțiune poate continua. De reținut că cel judecat, Donald Trump, nu asistă la proces.

Până atunci să notăm că, așa cum arătam la început, asaltul Capitoliului de la 6 ianuarie a fost o premieră în istoria SUA, însă alte Parlamente din diferite țări ale lumii – Venezuela, Hong Kong, Salvador, Germania, Armenia etc. – au consemnat episoade similare în ultimii ani. Dintre ele, franceinfo a prezentat câteva.

1.Parlamentul Germaniei, 29 august 2020

În acea zi, Germania și-a ținut răsuflarea. Drapele ale Reichului nazist au fost fluturate în fața Bundestagului, sâmbătă, 29 august 2020, când manifestanții și simpatizanții extremei dreapta și neo-naziști au încercat să intre în Parlament cu forța. Acțiunea a avut loc după o manifestație împotiva măștilor anti-Covid. Serviciile de informații germane apreciază că există 33.430 militanți de extremă dreapta, dintre care 1300 sunt gata oricând de acțiuni violente.

Manifestanți de extremă dreapta în fața polițiștilor, Berlin, 29 august 2020â

2. Consiliul legislativ din Hong Kong, 1 iulie 2019

La finele lunii iunie 2019 și după mai multe luni, Hong Kong-ul s-a revoltat în fața unui proiect de lege inițiat de conducătoarea teritoriului, Carrie Lam, care voia să autorizeze extrădările către China. Milioane de cetățeni au denunțat manevra puterii de la Beijing pentru a prelua controlul în orașul stat, și o sută de militanți pro-democrație au invadat Consiliul legilsativ, la 1 iulie 2019. Ei au pierdut lupta cu adepții autoritarisnului. Aceste manifestații au servit ca motiv pentru votarea legii securității naționale, care permitea reprimarea opozanților regimului.

Militant pro-democrație la tribuna Consiliului Legislativ din Hong-Kong, 1 iulie 2019. 

3. Parlamentul Salvadorului, 9 februarie 2020

Ocuparea sediului Parlamentului a fost scurtă, dar imaginea și-o amintesc toți: la 9 februarie 2020, în Salvador, Adunarea Generală a fost invadată de militari și de polițiști înarmați. Motivul ? Îl susțineau pe președintele Nayb Bkele, care aprobase un împrumut spre a echipa forțele armate împotriva gangsterilor din țară. Președintele a mers la Parlament flancat de militari, imagine care a amintit tinerei democrații din țară deceniile de dictatură.

Militarii îl urmăresc pe președintele Nayb Bukelele în Parlamentul din Salvador, 9 februarie 2020 

4. Adunarea venezueliană, 5 iulie 2017

În Adunarea Națională a Venezuelei, mai mulți deputați, funcționari din domeniul securității și ziariști au fost răniți, la 5 iulie 2017, după asaltul partizanilor lui Nicolas Maduro. De luni de zile, o criză profundă zguduia țara ca urmare a unui proiect controversat de reformă constituțională al președintelui Maduro. Unul dintre deputații molestați, Armando Armas, a spus următoarele, imediat după ce a fost rănit la cap : „Am fost aleși să apărăm această țară. Acum, pe 5 iulie, barbaria vrea să ia locul civismului !” 

Deputatul Armando Armas, la 5 iulie 2017, în Adunarea Națională a Venezuelei

5. Parlamentul Armeniei, 10 noiembrie 2020

Parlamentul a fost invadat de manifestanți armenieni nemulțumiți : guvernul țării tocmai ceruse o încetare a focului după două luni de eșecuri în conflictul armat cu Azerbaijanul. După anunțarea știrii, indivizi furioși au cerut demisia premierului Nikol Pachinian, apreciind că, dacă încetarea focului este aprobată, soldații armenieni au murit degeaba. Președintele Parlamentului a fost lovit și rănit, s-au consemnat numeroase pagube materiale.

Manifestanți armenieni la tribuna Parlamentului din Erevan, 10 noiembrie 2020

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.