Voi știți cât mai trudește președintele Iohannis?

Președintele Klaus Iohannis a transmis marți, 26 iulie, un mesaj în cadrul Conferinței ”A vision for medium and long- term Refugees Response in Europe – Romania’s Plan for an integrated and inclusive response to protect Refugees from Ukraine”, organizate de Guvernul României, anunță Administrația Prezidențială. Mesajul nu a fost prezentat de către Iohannis, ci de către Ligia Deca, consilier prezidențial la Departamentul Educație și Cercetare.

Iată textul mesajului:

Domnule Prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Excelențele voastre,

Distinși invitați,

Dragi participanți,

Războiul neprovocat și ilegal pornit de Federația Rusă împotriva Ucrainei la începutul acestui an are efecte devastatoare asupra a milioane de oameni, care s-au văzut nevoiți să-și lase în urmă căminele pentru a fugi din calea ororilor.

Sunt drame îngrozitoare, vieți schimbate pentru totdeauna, singura alinare fiind căldura și grija celor care le-au oferit refugiu. Peste un milion de oameni au trecut frontiera României, dintre care aproape 90.000 au rămas în țara noastră. Românii și-au deschis sufletele și casele și au făcut tot posibilul pentru a-i ajuta, cu o solidaritate impresionantă.

Odată cu protejarea vieții persoanelor refugiate, devin necesare și o serie de măsuri care să le permită să își continue studiile, să muncească, să își poată crește copiii în siguranță.

După izbucnirea conflictului, țara noastră a adoptat imediat un cadru care a reglementat primirea refugiaților de război. Astfel, pentru copiii ucraineni aflați pe teritoriul României, a fost garantat dreptul la educație în aceleași condiții cu preșcolarii și elevii români. Totodată, a fost asigurat accesul gratuit la servicii de sănătate, inclusiv pentru completarea schemei de vaccinare. Studenții au avut posibilitatea de a-și continua studiile prin suplimentarea numărului de locuri în universități.

Având în vedere evoluția situației de securitate, este important ca statul român să continue să ofere o perspectivă tuturor cetățenilor ucraineni care trec granița și să le asigure condițiile unei vieți cât mai apropiate de normalitate. În acest sens, sunt necesare intervenții pe mai multe paliere. Pe de o parte, cei care sunt primiți în sistemul de educație – fie că vorbim despre elevi, fie despre studenți – trebuie să beneficieze de șansa ca, pe termen mediu și lung, să-și continue studiile și formarea educațională de calitate.

Pe de altă parte, este la fel de important să creăm oportunitatea unui loc de muncă celor de vârstă activă. România s-a confruntat în ultimii ani cu o penurie a forței de muncă în anumite sectoare și dispune de potențialul economic necesar pentru a oferi refugiaților ucraineni posibilități de angajare.

Recunoașterea calificărilor și reducerea barierelor birocratice pot facilita integrarea pe piața muncii, contribuind în mod hotărâtor la siguranța economică a acestora.

Nu în ultimul rând, trebuie să le asigurăm, celor care au fost nevoiți să își părăsească propriului cămin, accesul la spații de locuit în condiții decente.

Pentru gestionarea acestei crize umanitare de proporții, statul român a elaborat rapid, în funcție de evoluția evenimentelor, un plan extins de măsuri menite să îi sprijine pe refugiați. De multe ori s-a lucrat contra cronometru, într-un context cu o dinamică în continuă schimbare. În aceste vremuri dificile, prin solidaritatea de care a dat dovadă și angajamentele asumate, România a devenit un exemplu în regiune.

Un cadru normativ adaptat și flexibil trebuie însoțit de o deschidere cât mai largă, atât a administrației publice, pe toate nivelurile, cât și a sectorului privat. Împreună, avem șansa de a oferi un dram de normalitate celor care, cu doar câteva luni în urmă, își duceau existența sub certitudinea păcii. Totodată, este nevoie ca acest plan să ofere soluții și oportunități pe termen lung, pentru că nimeni nu știe cât va dura acest conflict.

Dar știm sigur că, în această perioadă, avem responsabilitatea de a fi solidari și toleranți pentru a le oferi refugiaților protecția și liniștea de care au nevoie, până în momentul în care cei care vor dori să se întoarcă acasă o vor putea face în siguranță.

În același timp, trebuie să ne asigurăm că persoanele care aleg să își construiască o viață nouă, în România, dispun de toate instrumentele necesare și de toată susținerea statului și a societății.

În acest context, salut lansarea celor două planuri de răspuns ale Guvernului României, respectiv Agențiilor ONU, care detaliază măsurile și acțiunile pe termen mediu și lung.

Am convingerea că autoritățile statului și societatea civilă vor continua să depună eforturi pentru diminuarea efectelor negative generate de războiul din Ucraina asupra cetățenilor refugiați pe teritoriul României, oferindu-le acestora speranța unui viitor în siguranță.

Vă mulțumesc!