”Vulturii” de pe Wall Street au pierdut alegerile din Argentina

Neoliberalii din Argentina au pierdut puterea. Președintele Mauricio Macri și-a recunoscut înfrângerea  după alegerile de duminică, care i-au readus la putere pe peroniștii fostei președinte Cristina Fernandez Kirchner.

Contracandidatul peronist Albert Fernandez (nicio legătură de rudenie cu fosta președinta Cristina Fernandez), liderul partidului ”Frontul Tuturor”, a obținut la alegerile de duminică 47,8% din voturi, în timp ce Macri, care a candidat din partea partidului ”Împreuna pentru Schimbare”, a obținut doar 40,7%. Datele provin după numărarea a 88% din voturi, însă Macri și-a recunoscut înfrângerea. De altfel, rezultatul era anticipat după alegerile primare din august, când Fernandez a câștigat la o distanță de peste 15% în fața lui Macri.

În opinia Financial Times, victoria peroniștilor se datorează deciziei inteligente a Cristinei Fernandez de a nu mai candida pentru președinție, făcându-i loc economistului Alberto Fernandez, în timp ce ea a preferat să candideze pentru funcția de vicepreședinte. Strategia aceasta a dus la unificarea frontului peronist, foarte divizat în urmă cu câțiva ani, într-o perioada în care Albert Fernandez și Cristina Fernandez refuzau dialogul.

Peroniștii au marcat o ascensiune și în Congres, acum controlând jumatate din voturile din Senat și camera inferioară.

Președintele în exercițiu Macri a declarat că ”acesta este doar începutul”, fără a fi limpede despre ce anume vorbește după înfrângerea sa. Macri a venit la putere în 2015, pe fondul intrării Argentinei în incapacitate de plată. El a promovat o politică favorabilă piețelor și s-a apropiat mult de Statele Unite. Sub guvernele peroniste anterioare, Argentina și-a plătit datoria la FMI, care în urmă cu 20 de ani provocase o criză uriașă, cu instaurarea stării de urgență în țară. În 2014, sub guvernarea peronista a Cristinei Fernandez, țara a intrat din nou în incapacitate de plată, în urmă deciziei un judecător american.

Acest lucru a contribuit la înfrângerea electorală a peroniștilor. Cum? Din 2011, guvernul s-a străduit să-şi convingă creditorii că trebuie să accepte o restructurare a datoriilor. 93% dintre creditori au acceptat să renunţe la 70% din banii pe care îi aveau de recuperat şi să primească restul sumelor eşalonate pe o perioadă mai lungă. Însă 7% dintre creditori nu au acceptat şi au vândut creanţele unor fonduri speculative, printre care NML şi Aurelius. Asemenea fonduri cumpără datoriile companiilor aflate în stare jalnică sau ale statelor într-o stare deloc mai bună, totul cu scopul de a face profit fie în momentul restructurării datoriilor, fie printr-o decizie în justiţie. În cazul de faţă, justiţia americană a dat dreptate celor două fonduri şi a ordonat rambursarea 100% a creanţelor. Aceasta a fost cerută in 2014 de Curtea Supremă din SUA. Argentina a plătit zece zile mai târziu circa un miliard de dolari. Numai că un judecător american a invalidat tranzacţia şi a cerut returnarea banilor către statul argentinian. Aceasta pentru că magistratul american a considerat că guvernul argentinian trebuia să plătească toate datoriile tuturor creditorilor şi totul simultan.

Imediat ce Macri a ajuns la putere, SUA i-au acordat guvernului neoliberal increderea pe care a refuzat-o guvernului peronist. Este vorba în primul rând de un transfer de miliarde de dolari către un offshore, Elliott Management, care ține de NML, al lui Paul Singer, un personaj foarte implicat financiar în campania prezidențială republicana, unde a investit în candidatul Marco Rubio, acum retras.

Problema accesului pe piețele financiare a fost rezolvată rapid de Mauricio Macri, în doar câteva luni. Predecesoarea sa, Cristina Fernandez, spun unii analiști, nu a găsit deloc înțelegere in 2014, deși dorea să plătească datoriile, pentru că a intrat în dispute diplomatice cu Marea Britanie în chestiunea Insulelor Malvine, pentru că a naționalizat subsidiara argentiniană a companiei spaniole Repsol și pentru că s-a abținut la ONU când s-a votat împotriva anexării Crimeii de către Rusia. Poate că, din ”rațiuni importante de politică externă”, justiția americana a tergiversat atunci o soluție în problema argentiniană.

În România, la fel ca în Argentina, Peru sau Congo

Unde mai intalnim numele lui Paul Singer? Singer este unul dintre proprietarii Gabriel Resources, cu interese la Roșia Montană. El a ajuns, în 2015, să controleze prin holdingul Elliott Associates 17,67% din acţiunile Fondului Proprietatea, dar şi 20,01% din drepturile de vot. Este de departe cel mai mare acţionar al Fondului. La fel ca în Argentina, Peru sau Congo, Sinnger a scos bani din România prin Fondul Proprietatea.

Cotidianul.ro scria, în 2015, că administratorul FP, Franklin Templeton, s-a angajat, la ordinul acţionarului cel mai puternic, Paul Singer, să transfere valoarea din conturile şi portofoliile Fondului spre cele ale acţionarilor prin aşa-numita operaţiune „vânzare pe bucăţi”. Practic, FP vinde cele mai bune acţiuni din portofoliu şi cu banii încasaţi îşi răscumpără acţiunile, le anulează apoi, reduce capitalul şi distribuie diferenţa de bani acţionarilor. Şi în felul aceasta Elliott Associates, cu Paul Singer în spate, şi celelalte fonduri de investiţii care populează acţionariatul FP pun mâna pe hălci din ce în ce mai mari din capital. Astfel că FP, creat pentru a despăgubi persoanele care au fost deposedate de proprietăţi de către regimul comunist, a ajuns să transfere bani altor personaje.

În prezent, fondul miliardarului „vultur” Paul Singer mai deține doar circa 3% din acțiunile Fondului Proprietatea. Insa Elliott Management, fond deținut de miliardarul Paul Singer, a achiziționat o participație în valoare de 3,2 miliarde de dolari la conglomeratul american AT&T, scrie Profit.ro. În felul acesta Singer a ajuns sa controleze indirect ProTV. Grupul american AT&T a ajuns la un acord definitiv pentru preluarea Time Warner, tranzacție evaluată la 85,4 miliarde dolari. Conglomeratul media Time Warner a intrat, din 2009, în acționariatul Central European Media Enterprises (CME) care deține, în România, grupul Pro din care fac parte Pro TV, Acasa TV, Pro Cinema și Sport.ro.

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Reacția piețelor după alegerile din Argentina din octombrie 2019 era previzibilă. Chiar după alegerile primare din luna august, câștigate de peroniști, moneda s-a devalorizat brusc, iar dobânda la obligațiunile statului a explodat. Acum, după prezidențiale, banca centrală a impus măsuri de control a capitalului, limitând cumpărarea de valută la doar 200 de dolari americani pe luna pentru o persoană, față de limita de 10.000 de dolari impusă până acum. Se pare că este din nou momentul ca ”vulturul de pe Wall Street” Paul Singer să înceapă să cumpere obligațiuni argentinene, pentru a scoate profit și pentru a contribui, din nou, la debarcarea unui guvern peronist.