WWF neagă că a blocat proiectul Bala II: Orice decizie privind finanțarea a aparținut Comisiei Europene

Organizația de mediu WWF Central and Eastern Europe respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi blocat proiectul hidrotehnic Bala II de pe Dunăre. WWF confirmă că a sesizat Comisia Europeană în 2024, dar susține că demersul viza probleme de mediu și respectarea legislației europene, nu oprirea lucrărilor sau retragerea finanțării.

Precizările vin după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a acuzat două organizații de mediu că ar fi blocat proiectul.

Comisia Europeană a confirmat pentru News.ro existența plângerii depuse de WWF. Procedura este în continuare deschisă, până la înregistrarea unui progres suficient în rezolvarea problemelor semnalate.

WWF: Nu am inițiat nicio acțiune în justiție

WWF CEE susține că nu a contestat în instanță proiectul și nici hotărârea de Guvern prin care acesta a fost aprobat.

„WWF-CEE nu a iniţiat nicio acţiune în justiţie împotriva Guvernului României, nu a contestat Hotărârea de Guvern prin care a fost aprobat proiectul Bala II şi nu a solicitat Comisiei Europene să oprească, să suspende sau să retragă finanţarea proiectului”, a transmis Andreas Beckmann, directorul general al WWF Central and Eastern Europe.

Potrivit acestuia, intervenția organizației a vizat soluția tehnică a proiectului și respectarea condițiilor de mediu.

„Implicarea noastră a vizat măsura în care proiectul, inclusiv soluţia tehnică propusă, respecta cerinţele şi angajamentele de mediu aplicabile acestuia”, a explicat Beckmann.

Proiectul Bala II urmărește îmbunătățirea navigației pe Dunăre, dar include și obiective privind protecția mediului și migrația sturionilor. Organizația susține că aceste condiții nu au fost introduse de WWF, ci erau prevăzute chiar în documentația proiectului.

„Acestea nu au fost, aşadar, cerinţe suplimentare introduse de WWF. Ele au făcut parte din proiectul elaborat şi înaintat de autorităţile române. WWF-CEE a devenit preocupat de faptul că soluţia tehnică propusă ar putea să nu răspundă în mod adecvat acestor obiective şi cerinţe şi ar putea genera riscuri semnificative de mediu şi hidrologice. Aceste preocupări s-au bazat pe o analiză tehnică şi au vizat, printre altele, efectele potenţiale ale proiectului asupra debitelor de apă, habitatelor şi migraţiei sturionilor”, susține directorul WWF CEE.

Sesizarea la Bruxelles a venit după discuții cu autoritățile române

WWF spune că, înainte de a se adresa Comisiei Europene, a încercat să rezolve problemele semnalate împreună cu autoritățile din România. Prin WWF-România, organizația s-a adresat Ministerului Transporturilor și a prezentat observațiile privind proiectul.

„Dialogul care a urmat nu a soluţionat în mod substanţial problema semnalată”, afirmă Andreas Beckmann.

Ulterior, în iunie 2024, WWF CEE a transmis Comisiei Europene o plângere referitoare la proiect.

„Abia după această încercare de dialog instituţional direct, WWF-CEE a adus preocupările rămase nesoluţionate în atenţia Comisiei Europene, în calitatea acesteia de instituţie care finanţează proiectul şi, prin urmare, de actor-cheie în implementarea sa”, arată Beckmann.

Comisia Europeană a confirmat demersul.

„În iunie 2024, WWF CEE a depus la Comisie o plângere privind proiectul planificat pe braţul Bala de pe Dunăre, ridicând întrebări cu privire la conformitatea proiectului cu cerinţele de mediu aplicabile ale UE şi la justificarea sa. Comisia rămâne deschisă oricărei soluţii tehnice adecvate, cu condiţia ca aceasta să respecte pe deplin legislaţia UE şi naţională aplicabilă, să se bazeze pe o analiză solidă a opţiunilor şi să rezulte din consultări semnificative cu părţile interesate relevante, respectând principiul parteneriatului”, a transmis un reprezentant al Comisiei Europene.

Directorul WWF CEE insistă că procedura administrativă de la nivel european nu trebuie confundată cu o acțiune în justiție.

„Este însă important ca această încadrare administrativă să nu fie confundată cu o acţiune în justiţie împotriva proiectului. Nu am iniţiat proceduri judiciare. Nu am solicitat anularea Hotărârii de Guvern. Nu am cerut Comisiei Europene să oprească finanţarea proiectului. Am informat Comisia Europeană cu privire la preocupările rămase nesoluţionate în ceea ce priveşte cerinţele de mediu şi tehnice asociate unui proiect finanţat din fonduri europene, după ce am încercat mai întâi să abordăm aceste preocupări direct cu autorităţile române. Orice decizie ulterioară privind finanţarea proiectului a aparţinut Comisiei Europene”, susține Beckmann.

Disputa privind legătura dintre Bala II și Centrala de la Cernavodă

Proiectul Bala II a revenit în atenția publică după problemele provocate de debitele reduse ale Dunării. În august, activitatea Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost sistată în contextul nivelului scăzut al apei. Brațul Bala, aflat în zona Călărași, poate prelua o parte foarte mare din debitul Dunării, în detrimentul sectorului Dunărea Veche. Situația afectează atât navigația, cât și alimentarea cu apă în zona Cernavodă.

Proiectul „Restaurarea şi renaturarea zonei de bifurcaţie a braţului Bala pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie şi de protecţie a mediului pe Dunăre” a fost aprobat pentru finanțare în 2024. Lucrările ar urma să modifice distribuția debitului între brațul Bala și cursul principal al Dunării. Nivelul apei ar putea crește cu până la 1,20 metri în zona bifurcației.

WWF atrage însă atenția că alimentarea cu apă a Centralei de la Cernavodă nu figurează printre obiectivele principale declarate ale proiectului.

„Prin urmare, contribuţia proiectului la asigurarea debitului minim de apă necesar pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă este identificată drept un beneficiu indirect, şi nu drept obiectivul principal al proiectului. Această distincţie este importantă. Seceta severă şi nivelurile excepţional de scăzute ale apei Dunării, în contextul mai amplu al schimbărilor climatice, au generat preocupări operaţionale serioase pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Reinterpretarea proiectului Bala II ca şi cum scopul său principal ar fi fost prevenirea acestei situaţii riscă să amestece două chestiuni distincte şi să denatureze obiectivele declarate ale proiectului”, arată directorul general al WWF CEE.

Organizația susține că rolul său a fost doar să semnaleze problemele pe care le-a identificat autorităților române și, ulterior, Comisiei Europene.

„Este, prin urmare, eronat să se sugereze că WWF a blocat un proiect de infrastructură prin faptul că a semnalat preocupări de mediu. Solicitarea ca angajamentele incluse într-un proiect finanţat din fonduri europene să fie respectate face parte dintr-un proces responsabil de monitorizare şi dintr-un dialog constructiv”, concluzionează Andreas Beckmann.