×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
8°C
Senin
17°C / 5°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 40%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Vineri, 27 mai
Senin20°C / 6°C, Senin
Sâmbătă, 28 mai 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Duminică, 29 mai 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Luni, 30 mai 2016
Braşov
Senin
3°C
Senin
15°C / -1°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 59%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Vineri, 27 mai
Senin18°C / 1°C, Senin
Sâmbătă, 28 mai 2016
Parţial înnorat19°C / 2°C, Parţial înnorat
Duminică, 29 mai 2016
Posibil ploaie18°C / 6°C, Posibil ploaie
Luni, 30 mai 2016
Cluj
Senin
5°C
Senin
19°C / 1°C
Vânt 6km/ora
Umiditate 50%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Vineri, 27 mai
Senin21°C / 5°C, Senin
Sâmbătă, 28 mai 2016
Lapoviţă18°C / 6°C, Lapoviţă
Duminică, 29 mai 2016
Posibil ploaie17°C / 5°C, Posibil ploaie
Luni, 30 mai 2016
Constanţa
Senin
8°C
Senin
14°C / 6°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 51%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Vineri, 27 mai
Senin17°C / 6°C, Senin
Sâmbătă, 28 mai 2016
Senin18°C / 8°C, Senin
Duminică, 29 mai 2016
Senin18°C / 10°C, Senin
Luni, 30 mai 2016
Craiova
Senin
9°C
Senin
16°C / 2°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 45%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Vineri, 27 mai
Senin19°C / 4°C, Senin
Sâmbătă, 28 mai 2016
Parţial înnorat21°C / 6°C, Parţial înnorat
Duminică, 29 mai 2016
Senin21°C / 8°C, Senin
Luni, 30 mai 2016
Iaşi
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 48%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Vineri, 27 mai
Senin19°C / 6°C, Senin
Sâmbătă, 28 mai 2016
Parţial înnorat20°C / 9°C, Parţial înnorat
Duminică, 29 mai 2016
Parţial înnorat18°C / 7°C, Parţial înnorat
Luni, 30 mai 2016
Ploieşti
Senin
7°C
Senin
17°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 52%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Vineri, 27 mai
Senin20°C / 3°C, Senin
Sâmbătă, 28 mai 2016
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Duminică, 29 mai 2016
Posibil ploaie20°C / 6°C, Posibil ploaie
Luni, 30 mai 2016
Timişoara
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 9km/ora
Umiditate 61%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Vineri, 27 mai
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Sâmbătă, 28 mai 2016
Lapoviţă19°C / 6°C, Lapoviţă
Duminică, 29 mai 2016
Posibil ploaie19°C / 8°C, Posibil ploaie
Luni, 30 mai 2016
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 4 ore
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Vineri, 27 mai 2016, 03:18
EUR (€)
-0.0002 ↘
4.5059 RON
USD ($)
-0.0126 ↘
4.0291 RON
• • •
Străjerul Istoriei Românilor
Academicianul Dinu C. Giurescu aniversează 89 de ani

Ca istoric vă depun mărturie că istoria, până la urmă, nu iartă. În timp, istoria aşează pe fiecare unde-i este locul, după fapta şi gândurile sale. De fapt, nimic nu se dobândeşte de-a gata, nimic nu se obţine de-a gata. Totul cere muncă, stăruinţă, credinţă şi, mai ales, dragoste pentru ţară”.

Dinu C. Giurescu

Luna februarie ne prilejuieşte aniversări de referinţă pentru spiritualitatea românească, fie că este vorba despre mari personaliţăţi care au intrat în istorie ( Bogdan Petriceicu Haşdeu, Spiru Haret sau Constantin Brâncuşi ), fie că ne putem împlini îndatoririrea de ne exprima, în aceiaşi măsură, simţămintele de preţuire şi respect faţă de oameni mari ai poporului nostru, care, deşi ajunşi la vârste înaintate, continuă să fie prezenţe notabile active în viaţa cetăţii.

Academicianul Dinu C. Giurescu împlineşte, luni 15 februarie venerabila vârstă de 89 de ani pe “câmpul de bătaie”, având ca adversari pe cei care au ca scop de război scoaterea din istorie a poporului român. Domnia Sa, care “face parte dintr-o adevărată dinastie de mari istorici ai României”, dedicată cercetării, scrierii şi predării “Istoriei Românilor”, a ajuns să trăiască momentul răzbunării duşmanilor de moarte ai românilor, cu cea mai perfidă armă, ştergerea memoriei societăţii, a identităţii naţionale. Căci ce altceva este istoria, decât “(…) memoria umanităţii sau a fiecărei societăţi în parte: ce au făcut înaintaşii, cum s-au descurcat, unde suntem astăzi”, aşa cum simplu, pe înţelesul tuturor, o definea chiar chiar cel mai vigilent şi aprig străjer al “Istoriei Românilor”, porofesorul Dinu C.Giurescu.

Bunicul său, istoricul Constantin Giurescu (1875 – 1918 ), a fost conferenţiar de Istoria modernă a românilor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi membru activ al Academiei Române, iar tatăl, academicianul Constantin C. Giurescu (1901 – 1977), a fost profesor universitar, istoric, diplomat şi om politic. Dintre marile opere pe care ni le-a lăsat moştenire fac parte: „Istoria românilor”, patru volume apărute între anii 1935 şi 1942 la Editura Fundaţiilor Regale , dar şi primele doua volume din ediţia nouă, în coautorat cu fiul, Dinu C. Giurescu, apărute la Editura Ştiinţifică în anii 1974 şi 1976.

În prezent, constată cu amărăciune istoricul:”În fapt, Istoria românilor a dispărut ca disciplină formativ în învăţământul liceal. Tinerilor li se oferă o istorie care poate fi a oricui. Şi este aşa deoarece curricula este una singură pentru toate categoriile de şcoli. Regresul este şi mai mare pentru că se renunţă definitiv la studiul Istoriei ca disciplină fundamentală, pe cale de consecinţă şi la români şi a lor istorie ca materie de studiu.”

Cum s-a putut întâmpla, cum de a fost posibilă această insultă la adresa poporului român ? Iată ce răspuns , tot simplu şi pe înţelesul tuturor, are dascălul de istorie a românilor:

În zilele noastre a-ţi iubi ţara este aproape un delict! Cu cât uiţi mai repede şi mai ireversibil trecutul care-ţi aparţine, cu atât mai uşor îţi pierzi identitatea.
Cine vrea să devenim ca popor o masă uniformă, cenuşie, fără trecut, deci fără viitor? Stupida trufie de-a şterge din memoria oamenilor trecutul va duce mai devreme sau mai târziu la dispariţia noastră ca neam.
Asta vrem?

Pentru că istoricul Dinu C. Giurescu nu voia să devenim un popor ca o masă diformă, a acceptat să intre în politică şi la 21 decembrie 2012, în calitate de decan de vârsta al deputaţilor, avea să spună:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La acest moment al desfăşurării ordinii de zi, să-mi daţi voie să vă împărtăşesc câteva gânduri care sunt pornite din experienţa mea de profesor şi de cercetător al istoriei noastre. România noastră de astăzi însumează o evoluţie: plus şi minus de-a lungul unui îndelungat răstimp. Ca atare, ne întrebăm cum va fi ţara noastră de mâine.

Pentru a putea răspunde la această întrebare, daţi-mi voie să ne îndreptăm spre realităţile pe care le trăim.

De interesul naţional se vorbeşte mult şi adesea. El este însă peren. El ne însoţeşte în momentul din care ne naştem şi pleacă din noi în momentul în care ieşim de pe scenă. De fapt, acest interes, până la urmă, se poate defini că este ceea ce vrem să fim, adică oameni liberi, prosperi şi respectaţi.

De aici şi nevoia unui proiect naţional pentru propăşirea ţării, fiindcă de prea multe ori s-a făcut o confuzie între scop şi mijloace.

Şi încep, după a mea meserie, încep cu şcoala. Şcoala şi slujitorii ei să încercăm să-i repunem în drepturile lor.Avem obligaţia de a ne recunoaşte şi a cinsti limba şi literatura română, istoria şi geografia patriei, identitatea noastră; deopotrivă am moştenit aceste valori şi ele vor merge mai departe.

Tot acum pot să spun că celelalte comunităţi etnice îşi afirmă individualitatea şi cultura, îşi exercită efectiv drepturile şi libertăţile constituţionale.

Avem, de asemenea, datoria, mergând către partea materială, datoria de a fructifica bogăţiile ţării în beneficiul însă al cetăţenilor.

România este bine-cunoscută prin pământul ei roditor, udat de numeroase ape. Începuturi bune au fost efectuate în ultimele luni, ele se cuvine însă a fi dezvoltate şi extinse.

Însă, cu pământul României este o problemă. El se vinde în prezent de şase-opt ori mai ieftin decât pământurile similare din celelalte ţări europene, şi această problemă va trebui să fie rezolvată. (…) trebuie să valorificăm bogăţiile minerale în interesul însă al cetăţenilor, fie în regie proprie, fie prin intermediul unor terţi, dar cu redevenţe care să se situeze la plafonul de sus, obişnuit în celelalte ţări europene.

Pădurile, după cum ştiţi, au fost tăiate fără noimă în ultimul deceniu şi jumătate şi a sosit acum timpul ca tăierile să se facă raţional, pentru ca fondul forestier să poată fi apărat cum trebuie.

De fapt, întreg acest progres economic şi de relansare a economiei, de care vorbim, nu este cu putinţă dacă nu încercăm să valorificăm şi să dispunem de veniturile pe care ţara le oferă şi aşteaptă să fie puse în valoare.

Suntem for legislativ şi, ca atare, avem datoria morală şi obligaţia să îndreptăm acele legi sau dispoziţiuni care au pricinuit numeroase neplăceri sau chiar suferinţe.

Acum aş trece la câteva componente ale societăţii noastre actuale.

Încep cu armata. Armata să fie înzestrată cu ce are nevoie. Îmi exprim respectul pentru militarii noştri care au apărat şi apără în continuare ţara noastră. Şi mă gândesc şi la pensionarii militari (…)

Îmi exprim acelaşi respect pentru medici şi personalul sanitar care salvează vieţi în fiecare zi. Să facem astfel încât să nu mai moară nimeni în faţa unui spital închis în numele unei reforme sanitare.

Pensionarii sunt patru milioane şi jumătate. Constituie o permanentă problemă pentru noi, pentru că o duc foarte greu. S-au făcut unele îmbunătăţiri, de asemenea, în ultimele şapte-opt luni, dar foarfeca preţurilor şi dimensiunile pensiilor propriu-zise nu le permit decât să trăiască la limită, adeseori chiar în condiţii de foamete.

Ca profesor, mă întâlnesc foarte adesea cu tineri, fie studenţi, fie absolvenţi, şi preocuparea lor majoră este ce vor face după aceea. Vor găsi un loc de muncă? Vor putea să-şi fructifice capacităţile sau nu? Şi aceasta constituie o problemă permanentă.

(…) Suntem for legislativ şi sigur că avem în mintea şi în gândurile noastre să ne respectăm cetăţenii, care nu o dată au fost socotiţi ca o masă de manevră chemată să-şi dea voturile din patru în patru ani.

Dacă vorbim de cei vii de astăzi, să ne gândim însă şi la înaintaşii care au lucrat şi au trăit şi s-au luptat pentru propăşirea neamului. Să nu lăsăm cimitirele eroilor să fie în paragină şi să fie pângărite.

Să nu mai lăsăm monumentele istorice şi arhitectura de patrimoniu în paragină.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca istoric vă depun mărturie că istoria, până la urmă, nu iartă. În timp, istoria aşează pe fiecare unde-i este locul, după fapta şi gândurile sale. De fapt, nimic nu se dobândeşte de-a gata, nimic nu se obţine de-a gata. Totul cere muncă, stăruinţă, credinţă şi, mai ales, dragoste pentru ţară.

Acum, doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să redaţi Parlamentului bicameral locul ce i se cuvine ca instituţie fundamentală a statului de drept.

În încheiere, întrebarea care stăruie în faţa noastră este: Ce fel de ţară lăsăm tinerilor de astăzi şi urmaşilor noştri?

Eu nădăjduiesc că veţi găsi în inimile şi în gândurile dumneavoastră răspunsul la această întrebare.

Vă mulţumesc ! “

Speranţele cu care a intrat în politică i-au fost repede spulberate, iar una dintre marile dezamăgiri le-a avut atunci când s-a lovit de opacitatea mintal-patriotică a unui ministru al învăţămăntului, care refuzase, nu doar să vadă consecinţele dezastruoase ale unor politici antinaţionale în educaţie, învăţământ şi cercetare, ci şi să se ţină de cuvânt, atunci când i-a promis profesorului că-şi va face timp pentru o discuţie de fond asupra stării sistemului de învăţământ.

Fiind ales vicepreşedinte al Academiei Române, la începutul lunii mai 2014 a demisionat din Parlament, dar şi din partid. Cu acest prilej a declarat: “Aș fi vrut poate să pot spune că am făcut mai mult, oamenii așteaptă de la noi tot efortul. Cred însă că n-am dezamăgit pe nimeni. Să nu-i uităm pe oameni nici o clipă și nici datoria noastră față de ei”.

Academicianul Dinu C. Giurescu a trăit demn şi a oferit semenilor săi un model de demnitate dincolo de declaraţii. Tatăl, Constantin C. Giurescu a fost deţinut politic. Ca fiu de deţinut politic, nu şi-a putut împlini decât târziu vocaţia de istoric. In 1988 s-a stabilit in S.U.A., primind şi cetăţenia americană . In 1990 a revenit România, fiindcă aici era patria, ţara de care nu se putea despărţi…

Discursul public al academicianului cu cetăţenie americană este aşa cum îi dictează conştiinţa de român : ” Ajunge cu târârea în genunchi în faţa celor puternici.Fara fermitate si demnitate in relatia cu marile puteri nu putem obtine nimic! Intotdeauna cei mari s-au inteles intre ei (…)”Ţara arată ca un vapor în derivă. E o ţară în derivă, care se desface bucată cu bucată (…) şi dacă va continua aşa se va desface de tot. Tot ce s-a votat este pentru slăbirea suveranităţii României. Asta se va vedea la primul şoc care va veni din afară.”
(...)O ţară poate fi împinsă spre destrămare pe mai multe căi: economic, prin acapararea instituţiilor statului de grupuri de interese, prin dezorganizarea învăţământului, distrugerea sistemului public de sănătate şi pierderea celui propriu de asigurări, cât şi prin „conlucrarea“ tuturor acestor factori.

Este cazul României.”

Românii Vă datorează omagiul lor, domnule profesor, pentru marile lecţii de istorie predate ex-catedra, prin luările Dumneavoastră de poziţie temerare, de vajnic combatant pe Frontul Apărării Neamului Românesc.

Salve Magister !



Aurel I. RogojanPublicat Luni, 15 februarie 2016
8905
 | 34
 | 23
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Dan Trofin
+3
La Multi Ani ! Este deopotriva plin de modestie, dar si tenacitate, cinste si onoare, prin care si-a exprimat cultura si inaltul patriotism. Cu tot respectul si admiratia pentru acest Om, pot sa ma inclin si sa exclam "Jos palaria Dinule !"
Publicat Joi, 18 februarie 2016
+Răspunde
Diana Ionescu
+2
La Multi Ani cu tot Respectul! Sa va dea Domnul MULTA Sanatate si Viata Lunga!
Publicat Miercuri, 17 februarie 2016
+Răspunde
Vasile
+2
Un adevarat Patriot, dedicat nu numai valorilor istoriei nationale, dar si un aparator neobosit al traditiilor si frumusetilor arhitecturale ale BucurestiuluiI LA MULTI ANI IN DEPLINA SANATATE! P.S. O subliniere si pentru atentia redactiei Cotidianului acordata constant celor ce reusesc sa devina repere ale trecerii noastre prin timp!
Publicat Marţi, 16 februarie 2016
+Răspunde
lunetistu
+1
Hadrian @ lunetistu : Hadriane , noi astea ,vulgul` sintem aia `prosti da multi` cu a zis Lapusneanu , dar in raport cu prostii lui Lapusneanu , sintem si indolenti , efectele invatamintului se cuantifica in reactia tinerilor destepti , frumosi , si de-vreme la circiuma . Noi , cei care sintem `prosti `, nu mai sintem multi , de mult timp ci doar batrini , privind cu spaima la distrugerea istoriei neamului . Pacat ca distrugerea o fac tot naimitii nostrii cu creerii spalati si buzunarele pline de argintii lui Iuda .Abia cind s-o strica tiparnita , lumea va intra pe alt fagasi , iar istoria o va lua de la zero . spalati si buzunare pline de argintii lui Iuda ina atunci , Dumnezeu cu mila !
Publicat Luni, 15 februarie 2016
+Răspunde
lunetistu
+4
La multi ani maestre si Dumnezeu sa va tina sanatos ! Ca istoric , eu va pun alaturi de Pascu , Buzatu , Berindei , Scurtu , Constantiniu . Ce ne facem cu pseudo-istoricii , care azi sint pe felie asa de tare , incit nu mai ai loc de ei : cioroianu , troncota , dogaru , ...si mai ales boia ( care a zis ca el interpreteaza datele istorice asa cum vrea el ) si editat djuvara , care ne-a schimbat deja originea din daci , in corcituri din care singele dac a disparut . Despre machedonul djuvara ( tot respectul pentru raposatul sau frate , mare medic )dv. ca istoric cunoasteti in amanunt tarasenia cu drumul lui la Stoholm , pentru a preda lui Kolontay , raspunsul Maresalului , ma refer la cele 8 zile pierdute pe drum , ajungind la Kolontay pe 25 August , cind pe 23 , Maresalul era arestat de mihaita si predat COMUNISTILOR . Maestre , nu cedati , ca ne inpart vecinii hulpavi , iar cei de mai departe , ne secatuesc tara ! La multi ani , sanatate si tine-ti tricolorul sus !
Publicat Luni, 15 februarie 2016
+Răspunde
Hadrian @ lunetistu
+4
- "Maestre , nu cedati , ca ne inpart vecinii hulpavi , iar cei de mai departe , ne secatuesc tara ! La multi ani , sanatate si tine-ti tricolorul sus " - N-ar fi mai bine sa ne aratam cat mai multi alaturi de magistru si sa ne aratam incolonati pe strada cat mai multi intru tinerea tricolorului cat mai sus, acum cat mai putem !
Publicat Luni, 15 februarie 2016
+Răspunde
alexandru valeriu
+8
Cu amaraciunea ca in tara mea au ajuns sa-i decida destinul corijenti si chiar repetenti la Istoria Romanilor va multumesc si va trmit gandurile pline de recunostinta impletite cu urarile de sanatate si putere de munca intru apararea si salvarea devenirii noastre . Intreaga dumneavoastra activitate v-a plasat in Pantheonul nemuritorilor alaturi de Alexandru D.Xenopol , Nicolae Iorga , Vasile Parvan, Gheorghe Bratianu si va multumesc pentru intelepciunea cu care ne indemnati in apararea Istoriei neamului . Din Boston , prof. Alexandru Valeriu .
Publicat Luni, 15 februarie 2016
+Răspunde
Unu
+7
Toata stima pentru inalta dvs tinuta stiintifica si morala! La multi ani si multa, multa sanatate! ...am avut marea sansa de a fi fost student al acestui distins Profesor, Om si Roman deopotriva
Publicat Luni, 15 februarie 2016
+Răspunde
Tudor
+8
Pe dvs. d-le Academician Dinu C. Giurescu v-am vota PRESEDINTE AL ROMANIEI si nu pe asta pus acum in jilt . Sanatate multa , Sa traiti ani multi in demnitate .
Publicat Luni, 15 februarie 2016
+Răspunde
Crocodilul
+13
Un sincer La Multi Ani marelui istoric ROMAN Dinu C. Giurescu
Publicat Luni, 15 februarie 2016
+Răspunde
Janukovici
+14
La Multi Ani! Domnule Giurescu!
Publicat Luni, 15 februarie 2016
+Răspunde
Recomandate
Meciul Begu - Vandeweghe, în topul recordurilor
Publicat acum 20 ore şi 26 minute
SEAP a căzut
Publicat acum 15 ore şi 38 minute
Ion Spânu

Nu am nici o îndoială că imediat după declaraţiile făcute de Laura Georgescu, fosta soţie a lui Dan Condrea, a început operaţiunea de compromitere.

Ion SpânuPublicat acum 6 ore şi 18 minute

"