China şi Rusia au semnat, pe 21 mai, un contract uriaş, de 400 de miliarde de dolari, care semnalează dorinţa Moscovei de a-şi îndrepta atenţia economică spre Est, în contextul crizei din Ucraina. Gazprom va livra, începând din 2018, cate 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe o durată de 30 de ani.
Oficialii ruşi şi chinezi au păstrat până în ultimul moment suspansul asupra semnării acordului pentru livrarea gazelor naturale dintre Gazprom şi China National Petroleum Corporation. Cele doua companii au susţinut că mai există probleme legate de preţul gazelor.
Aşa cum statele europene caută să-şi diversifice sursele de energie, pentru a limita dependenţa de Rusia, Moscova caută să îşi diversifice pieţele de desfacere, mai cu seama că acţiunile Rusiei în Ucraina şi sanctiunile care au urmat fac piaţa europeană mai puţin sigură. Acum, 80% din exporturile energetice ale Moscovei iau calea Vestului. Totuşi, 38 de miliarde de metri cubi pe an înseamnă mai puţin de un sfert din totalul exporturilor de energie către Europa.
“Este o demonstraţie că Rusia a avut şi va avea întotdeauna alte opţiuni sa dezvolte relaţie în altă parte. Ameninţarea cu izolarea pe care a lansat-o Vestul nu va fi una totală”, spune Serghei Utkin, expert la Academia de Ştiinţe din Rusia.
Acum însă, China importă din Rusia doar 9% din totalul petrolului şi doar 1% din totalul gazului. Nu există gazoducte finalizate, iar petrolul este transportat pe calea ferată pe distanţe foarte mari. Imensa majoritate a importurilor chineze de hidrocarburi vin din Oriantul Mijlociu, traversând zona volatilă a strâmtorii Ormuz şi a Golfului Aden şi trecând apoi prin strâmtoarea Malacca, controlată militar de SUA.
Până când nu va fi construit un gazoduct către China, Rusia va avea puţine pieţe în afara Europei, ceea ce îi vulnerabilizează poziţia în orice dispută strategică cu Vestul. Acordul dintre China şi Rusia prevede construirea unui gazoduct din Siberia spre China. Gazoductul ar costa 22 de miliarde, iar pentru a-şi finanţa partea sa, Rusia propune Chinei un preţ al gazelor asemănător celui pentru Europa, lucru cu care Beijingul nu este de acord.
Înaintea vizitei de pe 20-21 mai la Beijing, Putin a declarat că pentru Rusia China este “un prieten de încredere” şi şi-a exprimat încrederea că acordul energetic va fi semnat. Putin a fost la Shanghai la Conferinţa pentru Întărirea Încrederii în Asia, un grup asiatic care include Iranul şi mai multe state central-asiatice, însă nu şi Japonia sau SUA.
China este singurul membru permanent al Consiliului de Securitate ONU care nu a protestat împotriva acţiunilor Moscovei din Crimeea. De altfel, având în vedere revendicările teritoriale ale Beijingului în Marea Chinei de Sud şi Marea Chinei de Est, prin care urmăreşte să obţină depozite mari de resurse naturale, dar şi o poziţie strategică sporită, este în interesul Chinei ca anexări de teritorii ca în cazul Crimeii să nu provoace o condamnare unanimă în comunitatea internaţională.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.