Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se va reuni în şedinţă în 29 martie, de la ora 14,00, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Traian Băsescu. Membrii CSAT vor discuta şi despre activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse tematici referitoare la mandatul delegaţiei României la Summitul NATO (Chicago, 20-21 mai 2012) și activitatea desfăşurată de Ministerul Administraţiei şi Internelor, în perioada 2007 – 2011, în domeniul gestionării resurselor umane.
De asemenea, membrii CSAT vor discuta şi despre activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, fiind prezentat şi raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2011. Activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime vor fi şi ele discutate în CSAT. În cadrul şedinţei de joi vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, a mai precizat Administraţia Prezidenţială.
Despre evaziunea fiscală, George Maior, șeful SRI, a declarat că ANAF ar trebui să fie mai eficientă.”Noi am fost cei care am iniţiat un studiu pe problematica evaziunii fiscale acum 2 ani, arătând zonele unde este prezentă, cum afectează bugetul şi incidenţa asupra bugetului. După acea sedinţă şi în lumina acelui studiu, s-au luat cateva decizii strategice bune, în sensul unei conectări mai bune a serviciului cu alte instituţii care au abordat acest fenomen. S-a diminuat evaziunea fiscală datorită acestor acţiuni, dar nu atât cât trebuie. S-a diminuat spre 27-28%, este tot în estimarea noastră. Acestea au fost cifrele pe care le-am avansat atunci. O să mai facem un studiu să vedem cum stăm, 35% era foarte mult”, a precizat George Maior, adăugând că există probleme în portul Constanţa, „altfel nu s-ar discuta la nivel de CSAT”.
La mijlocul lunii martie premierul Răzvan Mihai Ungureanu l-a somat pe Blejnar să vină la bugetul de stat cu 2 miliarde de euro, bani pe care ar trebui să îi obţină din combaterea evaziunii fiscale. „Avem venituri de 33% din PIB, sub media europeana de 40%. Va cer ca, în termen de 60 zile, acțiunile dumneavoastră de combatere a evaziunii fiscale în zonele alcool și produse vegetale, cu respectarea prevederilor legale, să aducă venituri la buget de cel puțin 1,5% din PIB. Aveți sprijinul meu necondiționat pentru aplicarea măsurilor necesare obținerii acestui rezultat”, afirma la acea vreme Ungureanu.
Ședința din 29 martie nu este singura în care CSAT se face că combate evaziunea fiscală. Și chiar dacă șeful SRI se laudă cu scăderea evaziunii fiscale, datele statistice ale statului îl contrazic. Pentru 2011 statistica a anunţat un PIB de 578 miliarde de lei, mai mare cu 31 miliarde de lei decât PIB-ul pe care fusese construit bugetul. Rezultă că ponderea veniturilor în PIB a fost doar 31,3% din PIB şi nu de 33,1% aşa cum fusese estimat. Deci statul nu a putut strânge 10 miliarde de lei la buget, ceea ce înseamnă că evaziunea fiscală a crescut în timpul lui Blejnar.
Cât de mare este practic evaziunea fiscală în România nu știe nimeni. Totuși anul trecut Gabriel Biriș, managing partner la Biriș-Goran susținea că aceasta s-ar ridica la 15 miliarde de euro, dintre care aproape patru miliarde reprezintă evaziune fiscală prin fraudarea plății TVA la achizițiile intracomunitare. „Evaziunea fiscală se ridică la cel puțin 15 miliarde de euro, în condițiile în care doar partea legată de fraudarea TVA la achizițiile intracomunitare din cauza reglementării defectuoase a legilor reprezintă 3,3% din PIB, respectiv aproape patru miliarde de euro. Cea mai mare parte a evaziunii fiscale legată de TVA o reprezintă fraudarea bugetului de stat în comerțul cu alimente”, spunea Gabriel Biriș.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.