Programul Prima Casă va dispărea, strângerea avansului pentru achiziţionarea unui credit imobiliar va dura 8 ani mai mult iar vârsta medie pentru achiziţia ipotecară se va majora la 42 de ani dacă va intra în vigoare legea dării în plată, “dai casa şi scapi de datorii” cum mai este cunoscută, arată o analiză făcută de cea mai mare bancă din România, BCR, despre impactul respectivului act normativ asupra întregii pieţe bancare. „Instituţiile financiar bancare vor fi nevoite să adopte măsuri prudenţiale pentru a reduce riscul de credit şi pentru a proteja fondurile deponenţilor şi ale acţionarilor, din care se acordă credite.
Astfel, analiştii BCR au modelat impactul unei creşteri medii a avansului la creditele ipotecare şi imobiliare de la 15%, în prezent, la o medie viitoare de 30%, un nivel considerat prudenţial pentru a asigura rambursarea fără riscuri a unui credit acordat din depozitele atrase de la clienţi”, se spune în informarea BCR. Conform analiştilor băncii, impactul identificat este negativ pe trei direcţii. Conform primei dintre acestea, piaţa ipotecară şi imobiliară se va contracta cu aproximativ 60%, reprezentând aproxiomativ 160.000 de clienţi care nu vor dispune de un avans suficient pentru contractarea unui credit.
“Considerând situaţia actuală din piaţă, doar 1 din 10 clienţi având posibilităţile financiare să prezinte un avans de peste 30% din valoarea imobilului, analiza de impact a scos la iveală faptul că, la nivelul întregii pieţe, numărul de clienţi eligibili se va reduce cu 60% în următorii 5 ani, de la 270.000 de clienţi la 110.000“, se arată în analiza făcută de BCR. Programul Prima Casă va dispărea, susţin anliştii băncii, considerând situaţia efectivă în care garanţia statului devine nulă, coform prevederilor actuale ale legii darea în plată, iar, fără respectiva garanţie, instituţiile financiar bancare nu vor mai putea oferi facilităţile de avans scăzut şi dobândă redusă.
Volumul finanţărilor imobiliare intermediate de instituţiile financiar bancare se va reduce pe o perioadă de 5 ani de la aproximativ 50 miliarde lei, la aproximativ 15 miliarde lei, conform băncii. Un efect terţiar al acestei situaţii de piaţă va face ca surplusul de lichiditate creat să antreneze o scădere semnificativă a dobânzilor la depozite.
A doua direcţie negativă se referă la mărirea timpului pentru strângerea avansului. “Pentru un client mediu (incluzând familiile unde ambii soţi sunt co-debitori) va fi necesară o perioadă suplimentară cu 8 ani mai lungă, ca să economisească suficient pentru avansul unui credit pentru casă (simularea include inclusiv ajustarea în jos a preţurilor caselor şi apartamentelor)“, spun oficialii băncii.
BCR estimează că alocarea unor sume substanţiale din depozitele curente în vederea avansului va avea ca urmare imposibilitatea efectivă pentru majoritatea familiilor să economisească pentru situaţii de urgenţă neprevăzute (boală, accident, şomaj), ceea ce sporeşte riscurile pentru scăderea standardului de viaţă, în mod ineficient şi periculos.
În plus, analiştii BCR estimează ca legea dării în plată, în forma sa curentă, va distorsiona semnificativ piaţa imobiliară, permiţând unui număr restrâns de deţinători de lichidităţi semnificative (numerar sau depozite) avantajul inechitabil de a profita de scăderea preţurilor imobiliare şi a face investiţii speculative, cu risc 0, beneficiind de prevederile legii pentru a ceda, fără restricţii, imobilele către băncile creditoare, în cazul în care investiţiile nu aduc randamentul scontat.
Un alt efect terţiar al acestei situaţii de piaţă va face ca nivelul chiriilor să crească semnificativ, chiar în pofida lipsei de îmbunătăţiri a fondului locativ destinat închirierii, numai în baza unei cereri mult mai ridicate decât oferta. Ultima direcţie negativă identificată se referă la vârsta medie pentru achiziţia ipotecară, care creşte la 42 de ani.
“Luând în calcul vârsta medie a clienţilor care achiziţionează prima oară o locuinţă prin credit ipotecare, 34 de ani (conform profilului de client al programului Prima Casă) şi considerând prelungirea cu 8 ani de zile a perioadei în care poate fi economisit avansul pentru achiziţionarea unei locuinţe prin credit, vârsta medie a unui client (inclusiv soţi co-debitori) care achiziţionează în premieră o locuinţă prin credit, va creşte semnificativ, la 42 de ani”, se spune în informarea BCR.
Bancherii susţin că această situaţie îi va determina pe cei mai mulţi tineri fie să continue să locuiască cu părinţii până la o vârstă înaintată, fie să locuiască în locuinţe improprii (spaţiu insuficient, confort locativ precar), ceea ce ar putea avea semnificative efecte adverse sociale şi demografice, din punct de vedere al standardelor de locuit şi vieţii de familie (inclusiv din punct de vedere al creşterii copiilor). Oficialii BCR afirmă în încheiere că barierele create astfel de legea dării în plată, în forma sa curentă, vor avea un impact puternic negativ în special în rândul tinerelor familii, considerând condiţiile de locuit din România, cele mai precare din Uniunea Europeană, atât conform Eurostat, cât şi studiilor locale de piaţă, care relevă faptul ca mai bine de jumătate dintre români (55,3%) trăiesc în locuinţe supraaglomerate, iar locuinţa de două camere este standardul comun pentru 40% din familiile cu 3 membri, 30% din familiile cu 4 membri şi 20% dintre familiile cu 5 ori 6 membri.
Noua formă a legii privind darea în plată îi va exclude pe cei care şi-au luat locuinţe pentru afaceri. În plus, actul normativ corectat se va aplica şi persoanelor care au fost deja exectuate. „Am introdus sintagma de ‘consumator’ în loc de ‘persoană fizică’, ceea ce face ca profesioniştii, adică cei care au luat credit pentru afaceri, să fie excluşi”, a declarat liberalul Daniel Zamfir, iniţiator al legii aflate la reexaminare în Parlament.
Acesta spune că a modificat şi termenul până la care clientul poate notifica banca, astfel încât cele două părţi, clientul şi instituţia bancară, pot negocia timp de 30 de zile până să se ajungă la darea în plată. Zamfir a mai spus că noua lege se va aplica şi persoanelor care au fost deja exectuate, astfel încât oamenii pot merge la instanţă să ceară sistarea propririi pe venituri. Totodată, actul normativ se va aplica şi garanţilor împrumuturilor luate pentru cumpărarea unei case. „Avem şi propuneri de modificări de tehnică legislativă, pe care sunt convins că le vor dezbate colegii senatori şi deputaţi în comisiile de specialitate şi vom scoate cea mai bună formă.
Nu vom introduce sub nicio formă plafoane sau criterii din cel puţin două motive: 1. Legea ar fi discriminatorie în acele condiţii, pentru că vorbim despre oameni îndatoraţi. O sumă mai mare contractată/datorată nu reflectă neapărat statutul social (bogat/sărac) 2. Avem referinţe despre legea dării în plată în Spania, care a devenit total inaplicabilă din cauza plafoanelor şi criteriilor restrictive din lege. Mai mult, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în 8 octombrie 2015, prin care critică legea spaniolă şi cere Comisiei Europene să modifice Directiva şi să introducă darea în plata obligatoriu în toate ţările membre.
Mai pe româneşte, nu e bun drumul pe care a mers Spania!“, a declarat Zamfir. Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului legea privind dare în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite invocând faptul că actul normativ riscă să creeze noi dificultăţi. „Legea privind darea în plată este bine-venită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăţi, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei.
Terminologia neclară, necorelarea cu legislaţia în vigoare şi crearea unor situaţii de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astăzi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiţi, astfel încât să fie eliminate neclarităţile şi evitate confuziile”, a scris atunci, pe Facebook, Klaus Iohannis.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.