Camera Deputaţilor dată cu 10 ani înapoi, în timp

Ce nu vor mai putea afla românii interesaţi de procesul legislativ. Răsucirea lui Liviu Dragnea. O premieră neregulamentară în Cameră şi consecinţele ei.

O ştire destul de gravă

6 februarie 2006, ora 16.36, în plenul Camerei Deputaţilor se votează “Aprobarea unor modificări în componenţa nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaţilor”. Este un vot istoric, pentru că se utilizează în premieră, pentru parlamentarismul românesc, sistemul de vot electronic.

24 februarie 2016, în plenul Camerei Deputaţilor, cu 176 de voturi “pentru” (PSD, ALDE, UNPR, minorităţi, ? UDMR), 114 voturi “contra” (PNL, MP, PSRO) şi 2 abţineri s-a decis suspendarea pe o perioadă nedetermină a sistemului electronic de vot. Până se va pronunţa Comisia de Regulament din Camera Deputaţilor, prin elaborarea unui raport privind sistemul de vot electronic, acesta va rămâne suspendat şi deputaţii vor vota prin ridicarea mâinilor sau, în situaţii speciale prin vot nominal. De menţionat, că înainte de acest vot, preşedintele Camerei, a ordonat blocarea uşilor de ieşire, pentru ca nimeni să nu părăseacă plenul.

Care sunt consecinţele

Prin suspendarea sistemului de vot electronic, practic, Camera Deputaţilor se întoarce în timp, în urmă cu 10 ani. Începând culunea viitoare, nu se va mai afla cu precizie cine şi cum a votat vreo lege. Reamintim, listingul de vot era afişat pe site-ul Camerei Deputaţilor la o oră sau două după încheierea plenului (până în toamna anului 2012, rezultatul fiecărui vot apărea instant pe site-ul Camerei Deputaţilor, dar din aşa-zise motive de securitate, s-a decis publicarea după terminarea plenului). Oricine accesa site-ul (public) al Camerei Deputaţilor, putea astfel să observe cum a votat fiecare deputat; de asemenea oricine accesa site-ul Camerei Deputaţilor putea să vadă cine a fost prezent, cine a chiulit total sau parţial de la sesiunile de vot. Există riscul, ca în cazul unor voturi “strânse” chestorii Camerei să greşească numărarea “mâinilor ridicate” şi astfel să se denatureze sufragiul pe un proiect de lege. Vor apărea astfel contestări ale rezultatului, scandal, circ etc. Astfel de situaţii s-au înregistrat nu de puţine ori înainte de februarie 2006. Dar, se mai poate întâmpla şi altceva, mult mai grav şi vom explica despre ce este vorba, după ce vom prezenta cum s-a ajuns la situaţia actuală.

Răsucirea lui Dragnea şi o premieră parlamentară

Pe 17 februarie, se votează “legea Dragnea”. Preşedintele de şedinţă anunţă că legea a trecut. Deputatul UDMR, Marton Arpad, intervine la microfon şi arată că legea nu a trecut, din cauză că nu a întrunit jumătate + 1 din numărul deputaţilor prezenţi. Cei din PSD nici nu vor să audă. Începe scandalul. Autorul legii, Liviu Dragnea, vine la microfon, linişteşte spiritele, anunţând că Marton Arpad are dreptate, legea este căzută, şi conform prevederilor regulamentare o va reintroduce în circuitul parlamentare, de la zero, în sesiunea de toamnă. Câteva ore mai târziu, acelaşi Liviu Dragnea, anunţă că votul a fost „corect şi că legea a trecut, dar o mână criminală a umblat la sistemul de vot”. Dragnea anunţă că va face plângere penală. O comisie tehnică a Camerei Deputaţilor este însărcinată să facă o anchetă privind modul în care s-a votat şi privind problemele de ordin tehnic al sistemului electronic de vot.

Miercuri 24 februarie, deşi raportul comisiei arată clar că sistemul de vot a funcţionat normal, votul a fost corect, şi conform regulamentului legea nu a trecut, PSD propune – prin vot deschis cu ridicarea mâinilor – realuarea tuturor voturilor din 17 februarie. După un scandal monstru care a durat aproape 5 ore, PSD şi aliaţii săi, ALDE şi UNPR, obţin câştig de cauză. În premieră, se revotează toate legile din 17 februarie, şi, contrar regulamentelor şi Constituţiei se revotează şi o lege (cea a lui Dragnea) care avea statutul de respinsă definitiv.

Explicaţii tehnice necesare

De unde a pornit scandalul cu “mâna criminală” din 17 februarie şi cel din 24 februarie. Pe listingul de vot figurau 315 deputaţi prezenţi, 20 nu au votat, iar 14 au votat incorect (au scos mai repede cartela din aparat). La “legea Dragnea”, cele 152 de voturi “pentru” din 17 februarie, NU reprezentau 50% + 1 din cei 315 care figurau ca prezenţi. Ulterior, Dragnea şi PSD au susţinut că cei 20 de deputaţi care nu au votat nu ar fi fost în sală, dar au lăsat cartele conectate în consola de prezenţă. Dar mai mereu, la sesiunile de vot, au existat deputaţi prezenţi, care nu au votat. Conform regulamentului ei intră în cvorum. Acum, Dragnea a contestat prezenţa lor în plen, ceea ce nu s-a mai întâmplat vreodată, dar trebuie precizat că pe 17 februarie, PNL a cerut apel nominal, dar cererea a fost respinsă. Atunci s-ar fi văzut cine este şi cine nu, în plen.

Ce altceva se mai poate întâmpla

Reluarea întregii sesiuni de vot din 17 februarie poate avea şi consecinţe incalculabile. Chiar dacă în concluziile raportului anchetei administrative se menţionează să sistemul electronic a funcţionat normal – şi atenţie, Biroul Permanent al Camerei a admis acest lucru – suspendare sistemului electronic de vot şi mai ales revotararea din 24 februarie generează suspiciunea unor vicii tehnice şi/sau de procedură. Drept consecinţă, orice cetăţean sau instituţie poate ataca la CCR – prin intermediul unei acţiuni în instanţă – orice lege adoptată după 20 noiembrie 2015, când Camera Deputaţilor a fost cameră decizională. De ce doar legile de după 20 noiembrie 2015?. Pentru că de atunci a intrat în funcţiune noua instalaţie de vot electronic.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.