Una din marile capturi ale DIICOT din România post revoluţionară a explodat săptămâna trecută: destructurarea Clanului Ţâţă, Academia Infractorilor Români.
Adrian Marin-Botez, zis „Ţâţă“, s-a făcut remarcat în lumea interlopă încă de acum 10 ani, în Piatra Neamţ după răfuieli armate cu grupările Mararu sau Donose, răfuieli soldate cu asasinate şi ameninţări cu moartea. În februarie 2013 Ţâţă a fost judecat şi condamnat de Tribunalul Bacău la 10 ani de închisoare pentru tentativă de omor deosebit de grav şi distrugere, iar apoi Înalta Curte, prin senţinţă definitivă, l-a condamnat la 12 ani de închisoare în septembrie 2013.
Halucinant, poliţiştii de la Arestul Poliţiei Capitalei au interpretat greşit decizia Curţii de Apel şi în loc să îl mute pe Botez în penitenciar, i-au dat drumul în libertate. Cei trei subofiţeri care au făcut isprava au fost cercetaţi disciplinar, iar lăsarea în libertate a lui Ţăţă a dus la demiterea şefului Poliţiei Capitalei. Incredibilul gest al poliţiştilor, care duce fără doar şi poate cu gândul la o protecţie înaltă şi/sau mituire a unor uniforme, rămâne.
Apoi, în ianuarie 2015, Adrian Botez a fost reţinut la Cluj, alături de alte opt persoane care l-ar fi ajutat să se ascundă, la Restaurantul Onix.
Iar acum DIICOT a destructurat o grupare, Academia Infractorilor Români, al cărei comandant suprem devenise în ultimii ani Adrian Botez. Gruparea era specializată în tâlhării, furturi şi jafuri pe întreg teritoriul Uniunii Europene, inclusiv marile case de bijuterii din Paris sau Milano. Gruparea era alcătuită din peste 100 de recruţi, antrenaţi în stil paramilitar, pentru a pătrunde în forţă în magazine de lux din UE. Recruţilor li se luau amprente şi mostre ADN, li se făcea profil psihologic, jurau credinţă Academiei, erau antrenaţi în locaţii speciale, unde erau aduşi cu cagule pe faţă, suportau rigori cazone şi ameninţări pentru orice abatered e la codul disciplinar. Potrivit anchetatorilor prejudiciul total al grupării este de peste 10 milioane euro.
Bravos DIICOT, ruşinică Poliţiei Capitalei care a avut trei angajaţi imbecili (scuzat să ne fie termenul!), ce au confundat o SENTINŢĂ DEFINITIVĂ DE CONDAMNARE, cu una de ELIBERARE! Bun, dar ce legătură au toate acestea cu Clujul?! Au! Şi încă multe!
Clujul, cuibuşorul de nebunii al lui Ţâţă. Şi nu numai!
Potrivit anchetatorilor, Academia Infractorilor Români avea una din casele conspirative unde se antrena la Cluj. Totodată, după eliberarea sa din greşeală, Tâţă a fost reţinut la Cluj, la restaurant Onix. Certitudini. De asemenea, o certitudine este şi faptul că fostul adjunct al IPJ Cluj, Cristian Pintea, omul reportofon, persoana care pe telefonul primit de la o firmă fantomă şi-a înregistrat ambiental şi telefonic şefii, superiorii, colegii, prietenii şi amanta (359 convorbiri telefonice şi zeci de ore de înregistrări ambientale) avea întâlniri cu ex prim procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi cu fostul şef de la Doi Ş-un Sfert, Gelu Oltean, la…restaurant Onix. Întâlniri în care făceau şi desfăceau şefii de la IPJ Cluj şi Doi Ş-un Sfert. Dacă exista vreun filaj pe Ţâţă….
Discuţie ambientală din 23.12.2013, la ora 17.09, înregistrată de cms şef Pintea în zonă de securitate, discuţie care o prezentăm fragmentat întrucât a fost realizată încălcându-se reglementările legale privind Zona de Securitate şi secretul de serviciu,
Cine ştie, poate la masa vecină acelei discuţii pomenite de Pintea (nu la cea inregistrata de Pintea! ) tocmai lua prânzul şi punea la cale o spargere prin Milano temutul Ţâţă, a cărui grupare avea unul din punctele de antrenament la Cluj şi care a fost prins de altfel în ianuarie 2015 la Cluj, la Onix. Sau poate i-au cerut şi părerea lui Ţâţă ?!
Semne de întrebare în cazul Luduşul
Indiscutabil, Ţâţă a fost făcut scăpat din Arestul Poliţiei Capitalei în septembrie 2013 cu ajutorul poliţiştilor. În toamna anului trecut Sorin Mureşan zis Luduşu – personaj despre care presa clujeană afirmă că ar fi “locotenentul” fostului şef al BCCOA şi secretar de stat Toma Rus (soţia lui Luduşu este contabilă la mai multe firme ale lui Toma Rus) – a fost arestat preventiv pentru o serie de fapte cu violenţă. Concret, procurorii afirmă că Luduşu, împreună cu alţii, în octombrie 2013, în Arad, au deposedat un bărbat de o geantă în care se afla suma de 220.000 lei (50.000 Euro). Apoi, în 2014, al Cluj, Luduşu & Co au incendiat o maşină, iar în aprilie 2013, tot la Cluj au tâlhărit o persoană de sex masculin furându-i suma de 273.819 lei. De asemenea, numele lui Luduşu este legat de jaful din 2007 asupra unui patron de casă de schimb valutar, procurorii DIICOT Arad efectuând cercetări şi în acest sens. În aceeaşi perioadă, la Cluj au mai avut loc două incendieri de maşini, în Mănăştur. Modul de acţiune este unul bine organizat, ierarhizat, paramilitar. Bun ştim cine sunt făptaşii, adică “cine a apăsat pe trăgaci”, dar oare există şi un creier al acţiunilor?! Şi ce s-a întâmplat cu banii ? Avea Luduşul un superior ?! Clanul Ţăţâ se antrena şi la Cluj…
Jaf în 60 de secunde. La bancă clujeană!
În fine, tot legat de Luduşul, în momentul arestării sale, pe radarul cercetărilor procurorilor DIICOT a apărut chiar şi cazul celebrului jaf de la o bancă clujeană din februarie 2009.
La vremea respectivă 2 persoane au spart o bancă clujeană în cartierul Mănăştur, de unde au furat aproape 70.000 de euro. Totul a durat 66 de secunde. Stilul este unul profesionist, bine organizat. Intrarea în perimetru se face pe flancuri, retragerea din perimetru se face milităreşte. Ulterior jafului sunt învinuite 2 persoane. Există mari suspiciuni că ele ar fi fost într-adevăr autorii jafului sau, la fel ca în cazul Luduşul, că nu ar fi beneficiat de un creier, ei fiind doar degetul de pe trăgaci. Dispute majore legate de probele ADN, care nu ar coincide cu cele ale învinuiţilor sau care arată că ar fi fost o persoană de sex masculin şi una de sex feminin. . În martie 2012 Tribunalul Cluj îl condamnă pe unul din supecţi, iar pe celălalt îl achită, iar apoi Curtea de Apel Cluj îi condamnă pe ambii. Motivarea sentinţei vine la mai bine de un an de la pronunţarea sa. La Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs, Curtea, în loc să se pronunţe, repune cauza pe rol pentru “punerea în discuția părților relațiile referitoare la datele originale brute în urma tuturor analizelor ADN, existența extractului ADN conservat, audierea experților ce au semnat expertizele ADN şi a expertului parte”. Clanul Ţâţă acţiona la spargeri în 60 de secunde, misiunile facile fiind executate de doi membri, uneori o femeie şi un bărbat. Ţâţă se ascundea la Cluj, unde avea şi o casă de antrenament…
Până la urmă poate că Academia Infractorilor Români a avut mult mai multe conexiuni cu Clujul decât credem noi. Unele sunt evidente, altele sunt doar bănuite. Toate acestea mai ales într-o perioadă tulbure pentru Poliţia clujeană care era condusă de un comandant care a ajuns să îşi explice averea în faţa judecătorilor, chestor Ioan Păcurar, de un adjunct, cms şef Alexandru Mureşan, care a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la doi ani şi 11 luni de închisoare cu executare pentru înşelăciune şi fals şi un alt adjunct, comisar şef Cristian Pintea, care înregistra convorbirile telefonice şi tot ce mişcă, în birourile şefilor şi superiorilor, pe coridoarele IPJ sau IGPR.
Sursa: cotidiantr.ro
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.