Persoanele fizice vor putea achiziţiona cel mult 150 de hectare de pământ agricol, iar firmele pot ajunge până la 1.500 de hectare. Acestea sunt modificările pe care Ministerul Agriculturii doreşte să le aducă Legii17/2014 şi pe care supune dezbaterii publice. „În urma discuţiilor cu producătorii agricoli am convenit să limităm pe persoană fizică la 150 de hectare, ar fi că o fermă de familie care poate să achiziţioneze şi în domeniul producţiei de cereale, iar pe persoană juridică am stabilit o măsură similară cu cea din Ungaria. Este vorba de 1.200 hectare, prin excepţie se poate merge până la 1.500 de hectare achiziţionate de societăţile cu personalitate juridică”, a declarat Achim Irimescu la emisiunea interactivă „De vorba cu ministrul tău”, realizată de Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic. De asemenea, oficialul Executivului a prezentat şi o serie de cerinţe pe care vor trebui să le îndeplinească cei care vor dori să cumpere teren agricol în România. „Am introdus şi câteva cerinţe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel european. Mai exact, societăţile comerciale trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetăţean european, ori să ai naţionalitate română. Deci aici vor fi multe limitări. Pentru cetăţenii din ţările terţe rămâne varianta că ei să obţină cetăţenia română. De exemplu cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naţionalitate arabă, dar este stabilit în România, iar fermă dansului are 65.000 de hectare”, a spus Irimescu. Totodată, cei care vor dori să cumpere teren agricol vor trebui să facă dovadă că au fost fermieri pe o perioada de cel puţin 5 ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură.
O altă propunere a Ministerului este ca tinerii să poată primi gratuit cel mult 5 hectare de teren, pentru a face agricultură.
La începutul lunii, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că îl îngrijorează faptul că 30% din terenul agricol din România este deţinut de străini. De asemenea, Klaus Iohannis a spus că este nevoie de o altă legislaţie, care să protejeze românii, propunând un sistem de preempţiune pentru stat şi pentru comunităţi.
De ce vin străinii în România
Ţara noastră este singura din Uniunea Europeană care nu a notificat Uniunea Europeană pentru instituirea de restricţii la cumpărarea pământului de către cetăţenii străini. Astfel s-a ajuns ca astăzi, 40% din cele 10 milioane de hectare de teren arabil din România să fie exploatat de către fermieri din alte state. Anul trecut românii au vândut un milion de hectare, iar în 2014 au fost anunţuri pentru 997.000 de hectare.
Mare parte din aceste suprafeţe au ajuns în mâinile străinilor pentru că puterea de cumpărare a lor e mult mai mare decât a fermierului autohton. De ce vin străinii în ţara noastră? Un răspuns l-a dat un fermier român: „În Spania, pământul e roşu. În Franţa, au aparate de scos pietroaiele cât palma, turtite din nisip, ca să poată să cultive. În Anglia, numai nisip şi noi avem minunea lumii şi nu suntem în stare să ne uităm”, au fost cuvintele adresate recent de medicul veterinar şi fermier Mihai Petcu la Conferinţa Naţională a Fermierilor.
România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.
Vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Valeriu Steriu, a dezvăluit cum sunt ajutaţi străinii să cumpere pământ în România, în timp ce fermierul român porneşte la drum dezavantajat.
Un fermier care lucrează un teren în Franţa şi are o profitabilitate datorită subvenţiei de acolo îşi permite să-şi dezvolte o nouă afacere cu acea subvenţie mare de acolo. El poate investi într-o altă ţară. Cum se şi întâmplă de foarte multe ori. Sunt mulţi fermieri veniţi la noi din Olanda, Franţa, Belgia care-şi menţin sau nu-şi mai menţin operaţiunile în ţările lor, dar mută în altă parte profitabilitatea obţinută. E adevărat, este o investiţie, dar pe termen lung îmi pierd o resursă care-mi poate produce, să spunem, mai multe locuri de muncă şi elemente de protecţie socială. Dacă asociem şi faptul că, din nefericire, volumul mare de produse alimentare vândute astăzi în România vin din marile lanţuri de supermarketuri, ne dăm seama că avem pe tot lanţul: producţie, prelucrare şi desfacere un dezechilibru major între capitalul românesc şi capitalul străin, a declarat Valeriu Steriu pentru Agro TV.
Conform politicianului, românul nostru este unul dintre cei patru fermieri din Europa care încasează cea mai mică subvenţie pe suprafaţă. Fermierii străini beneficiază de subvenţii uriaşe, uneori şi de trei ori mai mari. De exemplu, în Olanda subvenţia este de 450 de euro/ha, în Belgia de 400 de euro/ha, în Franţa de 300 de euro/ha, în timp ce la noi este de 170 de euro/ha. Agenţia Hitch&Mosher, specializată în tranzacţionarea de teren agricol în vestul ţării, susţine că investitorii străini sunt dispuşi să plătească până la 7.000 de euro pentru un hectar de teren agricol în Câmpia de Vest a României, pentru că obţin randamente superioare celor din alte ţări europene.
„În 2015, piaţa terenurilor agricole şi-a menţinut dinamismul şi atractivitatea în faţa investitorilor, care găsesc aici randamente mai bune decât în alte ţări europene. Având în vedere interesul crescut al clienţilor investitori, estimăm că anul 2016 va fi unul la fel de dinamic pe această piaţă, unde în prezent preţurile medii de tranzacţionare sunt cuprinse între 2.000 euro/ha şi 7.000 euro/ha (în zona de vest a ţării)“, a declarat Marius Schiopota, managing partener al Hitch&Mosher, companie care în ultimii cinci ani a tranzacţionat peste 15.000 de hectare de teren agricol în Câmpia de Vest.
Factorii importanţi în determinarea preţurilor de vânzare ţin de gradul de comasare al terenurilor, de situaţia cadastrală a acestora, de existenţa logisticii necesare pentru o agricultură performantă şi, nu în ultimul rând, de calitatea naturală a terenului. Multe din fermele autohtone se scot la vânzare în străinătate. Conform Agrointel, există agenţii specializate în tranzacţii funciare cu suprafeţe mari ce sunt bine conectate în România.
“Pământul nostru, scump pentru buzunarele românilor, rămâne însă accesibil pentru străinii interesaţi mai ales de suprafeţe mari, comasate şi cu un sol bun. Nivelul de precipitaţii, prezenţa sistemelor de irigaţii şi subvenţiile sunt elemente care sunt trecute în oferta agenţiilor şi în anunţurile premium de pe site-uri frecventate de bogătaşii lumii în căutare de noi investiţii”, susţin jurnaliştii de la Agrointel.
Unul dintre cele mai tentante anunţuri vizează o fermă vegetală situată în judeţul Constanţa. Aceasta deţine 525 hectare cultivate cu cereale şi 117 hectare cu viţă-de-vie pe producţie. ”O afacere profitabilă, fără datorii”, scrie în anunţul care precizează şi că, după 2021, suprafaţa acum acoperită de viţă-de-vie va putea fi transformată în teren arabil pentru cultura mare. Alte plusuri ale acestei ferme sunt accesul la drumuri principale, 2.700 de metri pătraţi de magazii, patru tractoare şi utilaje complete pentru funcţionarea fermei. Preţul de vânzare este de 3.144.000 de euro. O fermă cu 800 de vaci din judeţul Cluj se vinde la pachet cu 420 de hecare de teren agricol arendat pe 9 ani la un preţ de 100 de euro/ha. Exploataţia are contract cu un procesator din zonă unde dă 1,8 milioane de litri de lapte la un preţ mediu de 0,27 euro/litru. Construcţiile fermei acoperă 6,5 hectare şi includ magazii şi depozite de cereale. Afacerea are cinci tractoare, trei combine şi toate echipamentele necesare pentru exploatarea terenului la standarde europene, se arată în anunţ. Şi exemple de genul acesta pot continua.
Un studiu realizat de către Transnational Institute a arătat că terenurile arabile din România şi din multe alte state din Europa de Est sunt cumpărate de către cetăţeni europeni pentru: agricultură industrială, minerit, energie, turism etc. Potrivit acestei cercetări, aproximativ 20%-30% din zonele arabile ale României se află în posesia cetăţenilor străini din UE, iar 10% se află în posesia persoanelor rezidente în alte state din afară UE.
„Acest fenomen constituie un pericol serios pentru comunităţile rurale autohtone pentru că locuitorii zonelor respective pierd controlul asupra unor suprafeţe mari de pământ. Achiziţionarea terenurilor agricole de la graniţe de către străini poate fi privită că o ameninţare la adresa securităţii naţionale.
Situaţia actuală a fost facilitată şi de faptul că nu au fost emise notificări din partea României către UE pentru instituirea unor restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Efectele acestui fenomen se manifestă deja în mod direct prin creşterea ratei şomajului în zonele rurale respectiv”, a declarat Daniel Buda, membru în Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European. Europarlamentarul i-a cerut ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să intervină şi să creeze mecanisme prin care să se prevină concentrarea terenurilor în mâinile unor corporaţii „care pot decide la un moment dat, sub protecţia drepturilor de proprietate, să nu mai utilizeze aceste terenuri în scopurile agricole pentru care au fost achiziţionate”, spune europarlamentarul. „Reglementarea vânzării terenurilor intră în competenţele naţionale şi trebuie exercitată în conformitate cu legislaţia UE. Prin urmare, statele membre sunt libere să adopte, în conformitate cu legislaţia UE, actele juridice adecvate pentru atingerea unor obiective politice legitime, cum ar fi evitarea speculei şi asigurarea utilizării terenurilor agricole în scopuri agricole”, explică europarlamentarul.
În Franţa cumpărarea de pământ de către cetăţenii altor state este greu de realizat. Vânzarea-cumpărarea terenurilor este supravegheată de SAFER, care reprezintă societăţile de amenajare funciară. Pământul este considerat patrimoniu naţional, iar fermierii exploatează aceeaşi suprafaţă de zeci sau chiar sute de ani pentru că fermele se lasă moştenire. În Elveţia, Italia, Germania, preţurile pipărate ţin departe fermierii români. Ministrul Irimescu a declarat că şi la noi s-ar putea impune câteva restricţii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.