Cel mai cel partid, grămadă şi nimic mai mult

Cel mai mare partid de dreapta din istoria României, striga Vasile Blaga de la microfon, în vreme ce lângă el, cocoşat, pitit după lentilele groase, Liviu Negoiţă, marele afacerist pe seama Primăriei Sectorului 3, privea ca şoricelul din buza capcanei. Pentru el, ”marele partid” era ca un joc salvator. Ultima sa loterie. Poate scapă. Acelaşi joc politic de zar salvator îl joacă şi ceilalţi din PDL, mânjiţi de gustul dulce şi pofticios al guvernării regimului Băsescu. Ba dacă ne uitam la fălcile lui Vasile Blaga, şi ele poartă urmele aceluiaşi ospăţ al puterii, ca şi în cazul lui Andrei Chiliman sau al lui Vlad Moisescu.

Marele partid de dreapta, ”cel mai mare din istoria României” (de parcă ar fi o fericire să te calce şenila celui mai greu tanc din lume), şi-a trâmbiţat naşterea fără a ne spune ce va aduce el nou. Doar că va fi mare şi că va avea mulţi activişti şi militanţi flămânzi. De aceea s-au şi unit. Căci fărâmiţate, partidele de dreapta nu ar mai fi pupat poala puterii nici peste 20 de ani. Aşa că tineri şi bătrâni, începători şi versaţi, au găsit cu toţi o soluţie: un bloc politic de dreapta, iniţiat şi după discuţii cu Traian Băsescu şi în care, cel puţin deocamdată, nu a fost inclus PMP-ul. Explicaţia, pe moment, pare a fi legată de coana Joiţica şi de Traian Băsescu. Dar din desfăşurarea acestui congres în comun n-am aflat nimic în legătură cu cei doi şi cu al lor măr otrăvit. Vor veni şi ei, după ce scapă şi după ce şterg urmele în Marele PNL? Sau ei doi rămân pentru viitorul politic de la paştele cailor? Un refuz categoric pentru cei doi, plus bietul lor Emil Bobu de la Cluj (adică Emil Boc) iar ceilalţi PDL-işti, adică al celor trei, poate avea valoarea unei albiri a la Nufărul pentru cei rămaşi în vechiul PDL?Şi odată vărsaţi în noul PNL, ei sunt curaţi, vânjoşi şi gata de muncă pentru binele public? Nici vorbă! Oricât de mare tărăboi au făcut organizatorii acestor fuziuni, oamenii lucizi tot n-au fost îmbrobodiţi şi au întrebat şi se vor întreba la nesfârşit:

– Cum rămâne cu decontul regimului Boc-Udrea-Băsescu? Adică ce se va întâmpla cu dosarele lui Adriean Videanu, Sorin Blejnar, Popoviciu, Mihai David, Florin Popescu, Pinalti sau cu afacerile dirijate de la Cotroceni de Daniel Moldoveanu, cu misterul ALRO (de la privatizare până la contractele de energie), chiar şi cu vânzările speciale de energie de la Hidroelectrica? Se şterg şi vor fi reîncepute de oamenii noului Mare Partid Naţional Liberal? Ce se schimbă cu acest PNL gonflat în raport cu PNL-ul condus de Crin Antonescu sau chiar de Călin Popescu Tăriceanu? E mai creştin decât cel condus de Cataramă sau Radu Câmpeanu? Sau cel ultra-demn şi învârtit condus de Valeriu Stoica sau de Mircea Ionescu Quintus? Nu ni l-a dat creştinul PNL pe acest sinistru personaj numit Marin Anton? Nu ne-a dat PNL-ul câţiva derbedei de mare clasă, nişte golani cu ifose care au folosit masca politică pentru a da tunuri devastatoare? Sunt cei rămaşi afară şi uniţii cu bandiţii regimului Boc-Udrea-Băsescu mai de nădejde? Să fim serioşi!

Creştini erau şi Gheorghe Flutur când răgea de la microfoane, şi Anca Boagiu când se înţelegea cu Nelu Iordache, şi Dan Radu Ruşanu când învârtea funcţiile şi banii, şi când Relu Fenechiu era stâlpul lui Crin Antonescu, şi când primarul Bacăului, Romeo Stavarache, îndesa grăbit în buzunare. Şi creştini sunt şi acum cunoscuţii Marian Petrache şi Rareş Mănescu. Dar altă politică nu fac şi nu vor face! Vor repeta tot ce au făcut înaintaşii lor recenţi, pe lângă care şi-au făcut ucenicia şi lângă care unii dintre ei vor ajunge la mititica. L-aţi văzut pe înţepatul fost premier Mihai Răzvan Ungureanu, care urla pe seama corupţiei din PSD şi se făcea că uită de afacerile semnate de oamenii din guvernul său, de vacanţele la Interalpen Hotel Tyrol sau de celebrele sale achiziţii din budoarul Palatului Victoria. Nici un strop de penibil nu tremura în vocea acestui om închipuit care a luat ţara drept o clasă de şcoleri şi care nu poate să vorbească fără oglinda în care se vede om de stat.

Ce vreau să spun? Că acest congresoi zgomotos născut din multe congresele mici şi chiţăite nu a arătat decât dorinţa de putere a majorităţii celor din sală, nu căi de schimbare a felului de a face politică. Toată adunarea şi toată adunătura nu voiau decât schimbarea umbrelei. Aceiaşi oameni care s-au mutat de sub umbrela speranţei la un moment dat numite Băsescu sau Stolojan sau Crin Antonescu vor acum să se salveze sub umbrela numită Klaus Johannis. Nimic mai mult. Şi să-şi continue ronţăitul sau hăpăitul.

Se teme Klaus Johannis de Bucureşti şi de mrejele sale şi încă nu are curajul să înfrunte rapacele stil de politică brevetat în capitala României, acela care a şi îngropat ţara acestui sfert de secol? Sau şi el este pe cale de a cădea în plasa mizelor mici şi a iluziilor deşarte?

Culmea-culmilor şi a tupeului! Victor Ponta nu şi-a plagiat doar micuţa operă. Este pe cale să-şi plagieze şi scurta sa viaţă. Sâmbătă, pe seama congresoiului din partea dreaptă a politicii româneşti, gureşul nostru premier a mai compus o zicere care îl portretizează până la penibil: cică ”trădătorii câştigă întotdeauna doar pe termen foarte scurt iar ruşinea lor este compensată de o funcţie în Partidul cu 100 de conducători (sau o reunire a nebunilor şi mişeilor sub acelaşi acoperiş!)”. Nu cumva Victor Ponta a ajuns la putere folosindu-se numai de trădători? Ce a făcut UNPR-ul şi la ce-i ţine ultra-moralul şi prea cinstitul Victor Ponta pe Gabriel Oprea, pe Miky Şpagă şi pe toţi ceilalţi?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.