Cine produce azi curentul patriei

Structura capacităților de producere a energiei electrice din România este diversificată, în Sistemul energetic naţionl fiind în funcţiune grupuri generatoare hidroelectrice, termoelectrice clasice (cu și fără producere combinată de energie electrică și termică) pe cărbune și/sau gaze naturale, nuclearelectrice, eoliene, fotovoltaice și termoelectrice pe biomasă.

Conform unei informări făcută de către ministrul Energiei, Victor Grigorescu, producția de energie electrică a României a crescut anul trecut cu 1,136% (plus 6.939 GWh) comparativ cu anul precedent, ajungând la 65.597 GWh, creșterea cea mai semnificativă, de 22,58%, fiind înregistrată de producția de energie fotovoltaică, aceasta totalizând 2.003 GWh.

Cea mai mare pondere în totalul producției de energie electrică a avut-o anul trecut energia pe cărbune 30%, urmată de cea hidro — 26%, nucleară — 20%, pe hidrocarburi — 15%, eoliană — 8% și biomasă și fotovoltaică — câte 1%. Producția de cărbune s-a majorat cu 1,17% în 2015, față de 2014, totalizând 18.345 GWh, cea eoliană cu 13,88%, la 7.062 GWh, producția din biomasă a crescut cu 2,9%, la 529 GWh, în timp ce producția de energie nucleară a scăzut cu 0,33%, iar cea hidro cu 12,29%.

„Pe o piață cu un consum în creștere, cărbunele ocupă un loc de prim plan. Cei care afirmă că importurile reprezintă sursa problemelor pentru sectorul carbonifer nu și-au făcut temele.

Am publicat pe site-ul Ministerului Energiei date despre producția, consumul și exportul de energie din ultimii trei ani. Statisticile despre ponderea diverselor surse de producție în mixul energetic național sunt clare: producția de energie electrică din cărbune este importantă. La fel de relevante sunt și cifrele despre cum arată producția de energie în sezonul rece”, a precizat ministrul.

El a remarcat trei aspecte concludente pentru sistemul energetic național: „1. Suntem exportatori neți de energie către piețele din regiune. În 2015, am exportat peste 10% din producție. Avem un sistem energetic național capabil de performanță, pe care ne putem baza. 2. În jur de 30% din energia pe care o consumăm provine din termocentrale (cărbune). Cărbunele este esențial pentru continuitatea aprovizionării cu energie a României. 3. Mă bucur că biomasa își găsește un loc între sursele potențiale de energie, chiar dacă ponderea este încă mică”, a arătat Grigorescu.

În România, se exploatează în prezent două unități nucleare de producere a energiei electrice, Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, echipate cu reactoare de tip CANDU 6, utilizând apa grea și uraniul natural. Unităţile nucleare 1 și 2 de la Cernavodă (cu o putere instalată cumulată de 1.414 MW – 2 x 706,5 MWe) sunt cele mai mari grupuri din sistem, având o contribuție importantă la reducerea emisiilor de carbon.

Acestea au o contribuţie importantă și constantă la acoperirea cererii de energie electrică din România, funcţionând la baza curbei de sarcină a Sistemului Energetic Naţional, asigurând o producție anuală medie de aproximativ 11 TWh. Unitatea 1, aflată în exploatare comercială din decembrie 1996, are o durată de operare de 25-30 de ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 25-30 de ani după retubare (retehnologizare) în 2022-2023.

Astfel, în funcție de gradul de încărcare totală a reactorului, durata totală de funcționare posibilă este de 55 de ani, respectiv până în anul 2050. Similar, Unitatea 2, aflată în exploatare comercială din septembrie 2007, are o durată totală de funcționare posibilă de 55 de ani după retubare (retehnologizare) în anul 2032, respectiv până în anul 2060.

Reactoarele de la Cernavodă sunt deţinute de statul român prin compania Nuclearelectrica. Conform statisticilor apărute în revista Nuclear Engineering International (februarie 2014), ce iau în considerare factorul mediu de utilizare a puterii instalate pe durata de exploatare, dintr-un total de 404 unități nucleare aflate în exploatare, Unitatea 2 se afla pe locul 5 pe plan mondial, având un factor de utilizare de 92,4%, iar Unitatea 1 pe locul 16, având un factor de utilizare de 88,8%.

CNE Cernavodă asigură şi termoficarea oraşului Cernavodă, livrând în medie circa 40.000 Gcal anual. Grupurile hidroelectrice instalate în România au puteri unitare de la valori mai mici de 1 MW, până la 194,4 MW (puterea instalată unitară după reabilitarea grupurilor din centrala hidroelectrică (CHE) Porţile de Fier I).

Producția de energie electrică hidro (energie electrică produsă în hidrocentrale) în România a fost în anul 2015 de 16.662 GWh. Ponderea cea mai mare a fost produsă în instalațiile proprii ale celui mai mare producător de energie electrică hidro din România, Hidroelectrica, companie deţinută de statul român.

Circa 2% din producţia hidro se împarte la aproape 75 de producători în cadrul unor instalații de producție de tip microhidrocentrale. La data de 31 decembrie 2013, Hidroelectrica avea în administrare 557 capacități grupate în 261 centrale hidroelectrice şi staţii de pompare (inclusiv un număr de 136 de microhidrocentrale), cu o putere totală instalată de 6.464 MW. Grupurile termoelectrice clasice au un domeniu larg de variaţie a puterii unitare instalate de la câţiva MW, pentru unele grupuri ale autoproducătorilor, până la 330 MW puterea unitară a grupurilor de condensaţie pe lignit din centralele Rovinari şi Turceni, deţinute de Complexul Energetic Oltenia, și 860 MW puterea totală a gupurilor de condensație cu ciclu combinat de la Brazi, aflate în proprietatea OMV Petrom. Cei mai mari producători de curent pe bază de cărbune sunt Complexul Energetic Oltenia, care deţine 23% din producţia de energie a ţării. Compania controlează cele mai mari termocentrale din România, Turceni, Rovinari şi Craiova.

OMV Petrom a ridicat la rafinăria Petrobrazi de lângă Ploieşti o centrală electrică pe gaz, de 860 MW, după o investiţie de peste 500 milioane de euro. În acest moment, 5,26% din curentul ţării este asigurat de această centrală. Ponderi mai mici au CE Hunedoara, cu aproape 3% din producţia de curent, Romgaz, cu 2,8%, şi Elcen, cu 2,69%.

CE Hunedoara deţine două termocentrale, Mintia şi Paroşeni, şi foloseşte cărbunele de la patru mine din Valea Jiului. Romgaz, companie de stat, deţine termocentrala de la Iernut, obţinută în urma transferului de la Elcen, în contul unei datorii neplătite. Elcen Bucureşti, companie deţinută de statul român, este producătorul de căldură al Capitalei şi al municipiului Constanţa. Circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate în perioada 1970-1980, în prezent, depăşindu-şi practic durata de viaţă normată.

Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate şi în proporţie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană. Dintre grupurile de condensaţie, 66% au vechime peste 30 ani, 18% au vechimi cuprinse între 20-30 ani și numai 16% au o vechime de până la 20 ani, iar în cazul grupurilor de cogenerare, 53% au vechime peste 30 ani, 30% au vechimi cuprinse între 20-30 ani și numai 17% au o vechime de până la 20 ani.

Din cauza tehnologiilor anilor ‘60- ‘70, a duratei mari de exploatare și a uzurii, grupurile termoenergetice au performanţe reduse cu randamente de aproximativ 30%, cu excepţia unor grupuri pe cărbune reabilitate care ating randamente de 33%. Aceste randamente reprezintă 65-70% din randamentul grupurilor ţări europene dezvoltate. Capacitatea electrică instalată a unităților de producere a energiei regenerabile în România, care au beneficiat de sistemul suport prin certificate verzi, este în jur de 5.000 MW.

Ponderea cea mai mare o deţine energia eoliană, care produce 8% din curentul ţării. Biomasa şi energia fotovoltaică au fiecare câte 1% din cota de piaţă a producătorilor de energie electrică. Grupurile eoliene au puteri unitare mai mici de 3 MW, însă prin agregarea unui număr mare de astfel de grupuri rezultă centrale electrice eoliene (CEE) care pot ajunge la sute de MW. De exemplu, prin staţia de 400 kV Tariverde este racordată la RET şi funcţionează o fermă eoliană cu o putere instalată de 600 MW, clasată ca fiind cea mai mare fermă eoliană terestră din Europa la momentul finalizării. Această fermă este deţinută de grupul energetic CEZ din Republica Cehă, iar investiţia a fost de 1,1 miliarde de euro. Un alt investitor de calibru în energia alternativă este Enel din Italia. Compania are o capacitatea solară de 36 MW precum şi o capacitate eoliană de circa 498 MW.

În proiectul de strategie energetică elaborat de Ministerul Energiei se spune că România se confruntă cu o serie de mari provocări privind capacitățile de producere a energiei electrice, deoarece cele mai multe dintre acestea și-au depășit durata tehnică de viață, fiind neeconomice și poluante. Aproximativ 30% din capacitățile de producție au depăşit durata de 40 de ani de funcționare, iar 25% din acestea au deja o durată de 30 de ani de funcționare.

Aproximativ 15% din capacitățile de producție au fost puse în funcțiune în ultimii cinci ani. Astfel, România trebuie să pună în operare capacități energetice noi, competitive și cu utilizare de tehnologii curate, care să acopere deficitul de capacitate apreciat că va apărea după 2015, cu tendințe clare de adâncire după 2020–2025, în contextul obiectivelor ambițioase de decarbonizare la nivel european, de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030.

Se pune problema necesității implementării unor mecanisme suport care să faciliteze realizarea investițiilor mari de infrastructură energetică, bazate pe principiile pieței libere de energie și cu respectarea reglementărilor europene privind transparența, competiția și ajutorul de stat. Securizarea va putea fi realizată atât prin mecanisme fiscale, cât și cu ajutorul unor instrumente comerciale care să permită, în principal, predictibilitatea recuperării investiției pentru investitorii în capacități de producere a energiei prin tehnologii cu emisii reduse de carbon.

Cotele de piaţă ale producătorilor de curent din România (Sursa ANRE):

– Hidroelectrica – 29,34%

– CE Oltenia – 23,12%

– Nuclearelectrica – 18,33%

– OMV Petrom – 5,26%

– CE Hunedoara – 2,92%

– Romagaz – 2,8%

– Elcen – 2,69%

– Enel Green Power – 2.35%

– Tomis Team – 1,28%

– Ovidiu Development – 0,90%

– CET Govora – 0,75%

– Veolia Energie Prahova – 0,61%

– Alţii – 10,64%.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.