Consecințele repolitizării companiilor de stat

Scoaterea Complexului Energetic Oltenia, unul dintre principalii producători de energie ai țării, precum și a altor companii ca Tarom și cele din industria de apărare, de la legea privind guvernanța corporativă și repolitizarea lor vor duce la creșterea costurilor de finanţare, în contextul în care băncile cer dobânzi mai mari atunci când creditează companii conduse pe criterii politice, a declarat directorul general al Fondului Proprietatea (FP), Greg Konieczny. Senatorii au decis la începutul acestei luni eliminarea managementului profesionist la Tarom, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Regia Autonomă Administrația Protocolului de Stat, Romarm, Avioane Craiova, Romaero, Complexul Energetic Oltenia, Șantierul Naval Mangalia, Societatea Mecanică București, Metrom, Carfil, Fabrica de Pulberi Făgăraș, Pirochim, UM Sadu, UM Cugir, Arsenal Reșița, Societatea Electromecanică Ploiești, Automecanica Moreni, IAR Ghimbav, SM Mija, UM Plopeni. Acestea se adaugă unei liste din care fac parte Regia Autonomă Rasirom, Administrația Națională de Meteorologie, Compania Națională Romtehnica, CEC Bank, Eximbank și Fondul Naţional de Garantare a IMM-urilor. Practic, parlamentarii au amendat o ordonanță de urgență din 2011 privind managementul privat la companiile de stat, care a fost introdusă la cererea creditorilor internaţionali în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc. Senatorii susțin că guvernarea corporativă la aceste companii funcționează defectuos și un exemplu dat este cel al Complexului Energetic Oltenia.

Konieczny susține că, în cazul CE Oltenia, includerea pe lista de excepţii a fost votată ca urmare a pretenţiei nefondate că „guvernanţa corporativă nu a produs efectele aşteptate, procesul managerial fiind îngreunat, fără flexibilitate“.

„Suntem extrem de dezamăgiţi şi îngrijoraţi văzând eforturile parlamentarilor de a extinde în continuare lista neagră a companiilor de stat exceptate de la legea privind guvernanţa corporativă. Acesta este un uriaş pas înapoi în procesul de creştere a calităţii managementului în companiile de stat esenţiale pentru economia României. Aceste excepţii vor submina credibilitatea companiilor în rândul investitorilor străini şi vor avea un impact negativ asupra performanţei companiilor incluse pe această lista. Dacă, până acum, observăm o încetinire a ritmului de implementare a principiilor de guvernanţă corporativă, sau chiar o întrerupere a implementării, ultimele evoluţii din Parlament reprezintă un regres evident, care ar putea aduce daune suplimentare unor companii de stat–cheie. Nu este vorba doar despre principii; sunt afectate veniturile statului şi buzunarele cetăţenilor“, a declarat Konieczny. „Ţinând cont strict de dividendele companiilor aflate în acest moment în portofoliul FP, putem sublinia creşterea de aproape 12 ori a dividendelor încasate de statul român, de la 117 milioane lei la 1,4 miliarde lei. Aceste rezultate au fost obţinute în numai cinci ani, începând cu 2011, când guvernanţa corporativă a fost implementată, până în 2016. Subliniem că CE Oltenia este un exemplu clar de companie care are nevoie urgentă de guvernanţă corporativă considerabil îmbunătăţită, pentru a-şi putea continua ritmul de creştere – de la pierderi-record în 2015, pierderi reduse în 2016 şi un profit pe primul trimestru din 2017 – şi care necesită eforturi deosebite din partea tuturor actorilor implicaţi. Efectele proiectului de lege, aşa cum arată acum, vor fi extrem de dăunătoare pentru stabilitatea pe termen lung şi dezvoltarea companiei“, a adăugat șeful FP.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.