Constituţia Ungariei, Constituţia lui Băsescu şi opinia Comisiei de la Veneţia

18 iunie 2011 cotidianul.ro Actualitate Comentariile sunt închise pentru Constituţia Ungariei, Constituţia lui Băsescu şi opinia Comisiei de la Veneţia
Constituţia lui Traian Băsescu Constituţia Ungariei Comisia de la Veneţia despre Constituţia Ungariei
Traian Băsescu transmite miercuri, 1 iunie 2011, Consiliului Legislativ proiectul legii de revizuire a Constituţiei în vederea avizării lui. Traian Băsescu transmite joi, 09 iunie 2011, Curţii Constituţionale proiectul legii de revizuire a Constituţiei pentru verificarea respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea. Proiectul a fost transmis împreună cu avizul Consiliului Legislativ. Ulterior, proiectul de revizuire însoţit de avizul Cosiliului Legislativ şi de decizia Curţii Constituţionale va fi înaintat Parlamentului României, în vederea dezbaterii şi adoptării lui. Proiectul de Constituţie este propus de către FIDESZ/KDNP şi înaintat Parlamentului Ungar pe 14 martie 2011. Noua constituţie intră în vigoare la 1 Ianuarie 2012. Dispoziţii tranzitorii urmează să fie adoptate. Punctul B. Articolul 10: În avizul său adoptat în martie 2011, Comisia de la Veneţia, în lumina numeroaselor preocupări ridicate de societatea civilă faţă de lipsa de transparenţă a procesului de adoptare a noii Constituţii, precum şi faţă de consultarea necorespunzătoare a societăţii ungare, a formulat o serie de observaţii generale cu privire la acest proces. Aceasta a criticat procedura de elaborare, modul de dezbatere şi de adoptare a noii Constituţii pentru termenele scurte prevăzute şi pentru posibilităţile limitate de dezbatere a proiectului de către forţele politice, mass-media şi de către societatea civilă. Aceasta a luat act cu regret că nu s-a ajuns la nici un consens – între forţele politice şi societate –asupra procesului sau conţinutului viitoarei Constituţii. În lumina informaţiilor primite cu privire la stadiul final al dezbaterii şi adoptării noii Constituţii, comentariile mai sus-menţionate sunt încă valide.
Articolul 23 – Libertatea individuală. (3) Reţinerea nu poate depăşi 48 de ore Articolul 20 al prezentei Constituţii conţine un număr de modificări speciale ale garanţiilor europene care pot fi parţial regăsite într-un număr restrâns de Constituţii europene. Cele mai multe dintre acestea sunt legate de tradiţiile naţionale şi de identitate. Comisia de la Veneţia consideră că, în această privinţă, în timp ce un număr de astfel de garanţii speciale pot fi prevăzute ca parte a autonomiei constituţionale naţionale, alte garanţii trebuie să fie analizate în lumina standardelor europene, şi mai presus de toate a jurisprudenţei CEDO.
Articolul 124 – Înfăptuirea justiţiei – (4) Răspunderea judecătorilor şi procurorilor se reglementează prin lege organică. Pe cuprinsul textului Constituţiei Ungariei există 58 de referinţe la chestiuni ce urmează a fi stabilite prin norme cardinale. Articolul 26. Deşi recunoaşte că Statele se bucură de o marjă largă de apreciere în stabilirea domeniului de aplicare şi a nivelului de detaliere al dispoziţiilor constituţionale şi al diferitelor niveluri ale normelor interne, Comisia de la Veneţia consideră că subiectele normelor cardinale, aşa cum sunt acestea stipulate în noua Constituţie a Ungariei, sunt mult prea multe.
Articolul 27. Comisia ar dori să reamintească faptul că, după cum a menţionat şi în avizul său din luna martie, „de regulă, constituţiile prevăd dispoziţii care să reglementeze elementele cele mai importante pentru funcţionarea statului şi pentru protecţia drepturilor individuale fundamentale. Astfel, este esenţial ca cele mai importante elemente referitoare la garanţii să fie specificate în textul Constituţiei şi nu lăsate legilor de nivel inferior”.
Preambul: Nu recunoaştem constituţia comunistă din 1949 de vreme ce a stat la baza regimului dictatorial; aşadar o declarăm nulă. […] Articolul 36. În primul rând, pot apărea probleme de natură juridică. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă paragraful din vechea Constituţie din 1949 este interpretat într-un mod strict tehnic: „Nu recunoaştem Constituţia comunistă din 1949, aceasta reprezentând baza unui regim tiranic, prin urmare, o declarăm nulă.” În cazul în care acest lucru este menit să aibă consecinţe juridice, poate fi interpretat numai ca ducând la nulitate ex tunc. Nulitatea ex tunc a vechii Constituţii ar putea conduce la rezultatul că toate actele de stat adoptate în temeiul vechii Constituţii şi-ar pierde temeiul juridic şi astfel ar fi invalidate şi ele. Acest lucru poate fi, de asemenea, utilizat ca un argument pentru ignorarea jurisprudenţei bogate a Curţii Constituţionale din Ungaria care, deşi se bazează pe această constituţie „nulă”, a jucat un rol important în transformarea Ungariei într-un stat democratic, reglementat de statul de drept. Chiar şi instituţiile constituţionale, cum ar fi Parlamentul, şi-ar pierde legitimitatea şi ar fi privite ca inexistente din punct de vedere legal. Aceasta situaţie ar genera un paradox juridic, deoarece un parlament nelegitim sau chiar inexistent, nu poate adopta o nouă Constituţie.
Articolul 6. Dreptul la identitate – Autorităţile publice vor consulta organinzaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale şi religioase. Promitem să apărăm unitatea spirituală şi intelectuală a naţiunii noastre sfâşiată de furtunile secolului trecut. Naţionalităţile care trăiesc cu noi fac parte din comunitatea politică ungară şi sunt părţi constitutive ale statului. Ne luăm angajamentul să promovăm şi să protejăm patrimoniul nostru, limba noastră unică, cultura ungară, limba şi cultura naţionalităţilor care trăiesc în Ungaria împreună cu toate resursele artificiale şi naturale din Bazinul Carpatic. Articolul 40. De asemenea, este deosebit de important ca legiuitorul constituţional să acorde atenţia cuvenită principiului relaţiilor de prietenie şi bună vecinătate şi să evite includerea de elemente extra-teritoriale şi formulări care pot da naştere la resentimente între statele vecine. În acest sens, Preambulul pare a fi fondat pe o distincţie între naţiunea ungară şi (alte) naţionalităţi care locuiesc în Ungaria. Naţiunea ungară, la rândul său include de asemenea, maghiarii care trăiesc în alte state. Potrivit preambulului, „promitem să păstram unitatea intelectuală şi spirituală a naţiunii noastre sfâşiată în furtunile secolului trecut”. Această afirmaţie presupune referinţe istorice evidente şi ar trebui să fie coroborat cu articolul D, care prevede „responsabilitatea Ungariei pentru soarta maghiarilor de dincolo de graniţele sale”. O astfel de percepţie largă asupra naţiunii maghiare şi a responsabilităţilor Ungariei ar putea periclita relaţiile dintre state şi ar putea crea tensiuni interetnice.
Preambul: NOI, MEMBRII NAŢIUNII UNGARE, la începutul noului mileniu, având simţul responsabilităţii pentru fiecare ungur, proclamăm următoarele: Articolul 41. Preambul a fost scris în numele nostru, „membri ai naţiunii ungare”, lăsând să se înţeleagă că membrii „naţionalităţilor care trăiesc cu noi” nu fac parte dintre oamenii din spatele adoptării Constituţiei. Constituţia trebuie să fie percepută ca rezultat al formării democratice a cetăţenilor ţării ca un întreg şi nu numai al grupului etnic dominant. Prin urmare, limbajul folosit ar fi putut / ar fi trebuit să fie mai incluziv (cum ar fi, de exemplu „Noi, cetăţenii Ungariei …”)
Articolul D. Având în vedere că există o singură naţiune ungară care trebuie să stea unită, Ungaria trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru soarta ungurilor care trăiesc în afara graniţelor şi va facilita supravieţuirea şi dezvoltarea comunităţilor lor; va susţine eforturile lor de a-şi păstra identitatea ungară, afirmarea drepturilor lor individuale şi colective, organizarea lor în comunităţi auto-guvernate (n.n. autonome), prosperitatea lor pe teritoriile native şi va promova cooperarea dintre ei şi cu Ungaria. Articolul 42. Comisia de la Veneţia constată că declaraţia făcută în articolul D, „Ungaria poartă răspunderea pentru soarta maghiarilor de dincolo de frontierele sale” atinge o problemă foarte delicată a suveranităţii statelor şi, fiind o formulare destul de precară şi nu prea precisă, ar putea genera îngrijorări. În mod special, Comisia de la Veneţia consideră nepotrivită utilizarea, în acest context, a termenului de „responsabilitate „. Acest termen poate fi interpretat ca autorizând autorităţile ungare să adopte decizii şi să acţioneze în străinătate în favoarea persoanelor de origine maghiară cetăţenii ai altor state şi, prin urmare, ar putea duce la un conflict de competenţe între autorităţile ungare şi autorităţile din ţara respectivă. O astfel de acţiune include, inter alia, sprijinul pentru „crearea comunităţilor auto-guvernate” sau pentru „afirmarea drepturilor lor individuale şi colective „.
Articolul 43. Comisia de la Veneţia aminteşte că, în timp ce statele pot proteja în mod legitim proprii lor cetăţeni în timpul unei şederi în străinătate, astfel cum este indicat în Raportul său privind Tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale de către Statele înrudite, „responsabilitatea pentru protecţia minorităţilor revine în primul rând statelor de origine”. Comisia a adăugat, într-adevăr, în acest raport, că „statul înrudit joacă, de asemenea, un rol în protecţia şi conservarea minorităţilor înrudite, cu scopul de a se asigura că legăturile lor reale lingvistice şi culturale rămân puternice”. Aceasta a considerat totuşi că respectul pentru Cadrul existent de protecţie a minorităţilor, constând în tratate multilaterale şi bilaterale, trebuie să fie prioritare. Măsurile unilaterale luate de către un stat cu privire la minorităţile înrudite sunt legitime numai „în cazul în care principiile suveranităţii teritoriale a statelor, pacta sunt servanda, a relaţiilor armonioase între state şi a respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în special interzicerea discriminării, sunt respectate „.
  Articolul XXIX 1) Minorităţile care trăiesc în Ungaria vor fi părţi constitutive ale statului. Fiecare cetăţean ungur de orice naţionalitate va avea dreptul să se exprime liber şi să-şi păstreze identitatea. Minorităţile care trăiesc în Ungaria vor avea dreptul să folosească limba nativă şi să utilizeze individual şi colectiv nume în propria limbă, să-şi promoveze propria cultură şi să beneficieze de educaţie în limba maternă. Minorităţile care trăiesc în Ungaria vor avea dreptul să se organizeze în comunităţi locale şi naţionale auto-guvernate (n.n. autonome). Articolul 44. În ceea ce priveşte subiectul „drepturilor colective”, trebuie amintit că, după cum este prezentat în raportul explicativ al Convenţiei-cadru, în timp ce „drepturile şi libertăţile decurgând din principiile Convenţiei-cadru pot fi exercitate individual sau în împreună cu alţii”, „nici un drept colectiv ale minorităţilor naţionale nu este avut în vedere „. Desigur acest lucru nu împiedică Ungaria, pe teritoriul său, să acorde minorităţilor sale drepturi colective. Cu toate acestea, nu autorităţile ungare sunt cele care decid dacă maghiarii care trăiesc pe teritoriul altor state se bucură de drepturi colective sau pot constitui propriile auto-guvernări.
Articolul 44. (1) Consiliul pentru Buget va fi un organism care va sprijini activitatea legislativă a Parlamentului şi va examina fezabilitatea bugetului de stat. (2) Consiliul pentru Buget va avea o contribuţie statutară în pregătirea bugetului de stat. (3) Adoptarea Legii Bugetului Statului va fi supusă acordului Consiliului pentru Buget pentru a îndeplini cerinţele prevăzute la articolul 36 (4)-(5). Articolul 129. Constituirea şi competenţele Consiliului pentru Buget, alcătuirea acestuia, precum şi modul în care este stabilit (Articolul 44 alineatul (4)), are un impact semnificativ asupra adoptării bugetului de stat şi a puterilor atribuite Parlamentului. Acest lucru este de o importanţă crucială pentru Parlament, având în vedere că în plus faţă de legislaţie, Bugetul este principalul instrument al majorităţii parlamentare pentru a exprima şi implementa programul său politic. Articolul 44 alineatul (3), interpretat în coroborare cu articolul 36 alineatul (4) – (5), pare să acorde Consiliului neparlamentar pentru Buget dreptul de „veto” asupra deciziei Parlamentului privind previziunile viitoare.
Articolul 130. Adoptarea bugetului de stat este parte din competenţa de bază a Parlamentului şi, de obicei, principalul privilegiu exclusiv. Luarea unei deciziei depinde de acordul unei alte autorităţi – cu legitimitate democratică limitată, având în vedere că nici unul dintre membrii Consiliului nu este ales în mod direct – şi reprezintă o problemă, prin urmare, ar putea avea un impact negativ asupra legitimităţii democratice a deciziilor bugetare.
Articolul 44. Dreptul de proprietate privată – Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă. Articolul 143. Comisia de la Veneţia salută eforturile depuse pentru stabilirea unei ordinii constituţionale, în conformitate cu valorile europene comune şi cu standardele democratice şi pentru reglementarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în conformitate cu instrumentele internaţionale care sunt obligatorii pentru Ungaria, incluzând CEDO şi recenta Cartă a UE.
Articolul 145. În mod contrar, este regretabil faptul că procesul de creare a Constituţiei, inclusiv elaborarea şi adoptarea finală a noii Constituţii, a fost afectat de lipsa de transparenţă, de deficienţele în dialogul dintre majoritate şi opoziţie, de oportunităţile insuficiente pentru o dezbatere publică adecvată şi de un termen foarte strâns.
Articolul 147. Limitarea competenţelor Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte impozitarea şi problemele bugetare, precum şi rolul proeminent acordat Consiliului pentru Buget în adoptarea bugetului de stat, precum şi procedura de instituire a organismelor autonome de reglementare, reprezintă în continuare aspecte sensibile care au generat îngrijorare în lumina impactului potenţial al acestora asupra principiilor democratice ale statului şi ale principiului separării puterilor.
  Articolul 150. Relevanţa preambulului pentru interpretarea Constituţiei şi a unor declaraţii şi termeni potenţial problematici prevăzuţi au ridicat, de asemenea, întrebări şi necesită clarificările adecvate din partea autorităţilor ungare. Acestea includ formularea termenului de protecţie a drepturilor maghiarilor de peste hotare cuprinse în preambul şi a altor dispoziţii legate de noua Constituţie, care poate fi percepute ca o problemă şi pot genera îngrijorări în relaţiile inter-statale.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.