Audierea din Parlamentul European se poate dovedi un examen foarte delicat pentru unii membri desemnaţi ai Comisiei Juncker, scrie France 24, care îi enumeră în această categorie pe Miguel Arias Canete (propus drept comisar pentru Energie şi Climat), pe francezul Pierre Moscovici (Afaceri economice şi monetare), pe britanicul Jonathan Hill (Servicii Financiare), ungurul Tibor Navracsics (Educaţie şi Cultură) şi pe Corina Creţu (Politică Regională).
Fiecare dintre aceşti potenţiali comisari are câte cel puţin o pată la dosar. Spaniolul Canete a fost dată din momentul desemnării sale drept candidatul de sacrificiu, pe care PE să îl respingă pentru a-şi demosntra în faţa alegătorilor ca are un rol important, şi astfel UE să ofere imaginea legitimităţii democratice. Canete era acţionar la companii petroliere, o vulnerabilitate având în vedere portofoliul pe care urmează să îl ocupe. Mai mult, spaniolul a avut remarci deloc elegante la adresa viitorului său sef, Jean-Claude Juncker. Apoi, marea problemă a britanicului Jonathan Hill este orientarea sa eurosceptică, iar cea a lui Pierre Moscovici este apartenenţa până de curând la un guvern francez care nu a fost capabil să respecte măsurile de disciplină bugetară. Pentru Tibor Navraciscs, marea problema este premierul Ungariei Viktor Orban şi politica sa de apropiere de Rusia, dar şi faptul că a contribuit la reformele controversate ale guvernului Orban.
Cât despre Corina Creţu, France 24 scrie că aceasta “are un parcurs profesional impresionant: de formaţie economistă, fostă jurnalistă, consilieră a lui Ion Iliescu (primul preşedinte român după căderea regimului comunist al lui Ceauşescu), senatoare şi eurodeputată”. “Însă, această romancă rămâne cunoscută pentru public datorită emailurilor pasionale trimise secretarului de Stat al SUA Colin Powell. Ea va fi tratată cu o ateenţie deosebită de PE şi datorita presupuselor legături pe care le-ar fi avut cu KGB-ul.”
Presa belgiană mai adaugă la lista candidaţilor cu probleme şi pe slovena Alenka Bratusek, pentru că aceasta nu a făcut decât să se autonominalizeze din partea ţării sale, în perioada în care era premier, ştiind că va demisiona din funcţie. Nici propunerea Maltei nu este văzută bine în PE, pentru că Karmenu Vella a făcut parte în anii 1980 dintr-un guvern care avea legături strânse cu guvernul lui Muamar Ghaddafi.
Presa belgiană a luat pulsul eurodeputaţilor înainte de începerea audierilor şi a remarcat că aceştia consideră că “profilul candidaţilor propusi de statele membre este dezamăgitor”, după cum a spus eurodeputata liberala Sylvie Goulard. Ea a amintit însă şi de experienţa ultimei Comisii Barroso, în 2009, atunci când litoinianul Algidas Semetas a avut dreptul la o a doua audiere, după ce prima a ieşit dezastruos.
Un motiv pentru care audierile din acest an ar putea decurge mai lin pentru comisarii desemnaţi este ascensiunea extremei drepte şi a euroscepticilor în PE. Pentru a nu le da acesta ocazia de a bloca învestirea unei noi comisii, între liderii marilor grupuri politice din PE (socialiştii şi popularii) s-a ajuns la un pact, pentru ca procedurile să treacă cu bine, după cum a declarat eurodeputata populară Francoise Grossetete.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.