Crăciun la Galeria Romană

Galeria Romană din Bucureşti a deschis recent expoziţia de desen şi acuarelă Colind a Grupului Prolog, ce va fi deschisă până în 31 ianuarie 2016. Colind este, la distanţă de 30 de ani, o reîntâlnire cu câţiva artişti care îşi începeau prezenţa expoziţională sub semnul Florilor de măr, simbol al purităţii, al sacralităţii care le-a condus, de altfel, creaţia, iată timp de trei decenii.

Ion Grigorescu, Castan la Mogoşoaia

Grupul a fost întemeiat în 1985 de Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horea Paştina, Cristian Paraschiv şi Mihai Sârbulescu, nu ca o mişcare programatică sau pragmatică, ci ca rezultat al unor afinităţi spirituale. Idealurilor lor li s-au alăturat de-a lungul anilor, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, pictori din generaţii diferite, fie prin aderarea la estetica profesorilor lor, fie dintr-o îngemănare de emoţie şi sensibilitate. Au expus alături de ei Ioana Bătrânu, Ion Grigorescu, Horia Bernea, Mircea Tohătan, Sorin Dumitrescu, Vasile Varga, Florin Niculiu, Afane Teodoreanu, Matei Lăzărescu, Gheorghe Berindei, Dan Mohanu, Ion Nicodim, Ion Valentin Scărlătescu, Simion Crăciun, Ruxandra Grigorescu, Andrei Rosetti.

Horea Paştina, Pictorul Paul Gherasim în livadă, Brebu Nou

Acum, Paul Gherasim, Constantin Flondor, Ion Grigorescu, Horea Paştina, Matei Lăzărescu, Dan Mohanu, Valentin Scărlătescu, Christian Paraschiv, Mihai Sârbulescu şi Marius Pandele oferă, în pragul sărbătorilor, o selecţie de lucrări care, de la Logos al lui Paul Gherasim la peisajele rurale ale lui Horea Paştina sau Mihai Sârbulescu, la Tescanii lui Constantin Flodor sau Dan Mohanu sau la siluetele bisericilor lui Dan Mohanu sau Marius Pandele mărturisesc crezul unor artişti ce se lasă inundaţi de miracolul lumii înconjurătoare.

Matei Lăzărescu, Creangă de măr

La vernisajul de la Galeria Romană, Constantin Flondor a citit mesajul pictorului Paul Gherasim, spirit tutelar al Grupului: „Suntem în aşteptarea Marelui Praznic, a marii Sărbători a Naşterii Domnului. Dumnezeu Cuvântul a coborât din cer pe pământ şi, întrupându-se, a luat chipul omului. Când eram copil şi umblam cu Steaua, îmi amintesc de cuvintele primei părţi, care erau doar rostite, ca o introducere, la începutul cântecului: «Naşterea ta, Cristoase, Dumnezeul nostru, cu lumina în cunoştinţe de la Stea s-a înălţat. Doamne, slavă Ţie». Această lumină a pătruns adânc în sufletul acestui neam al nostru, de ţărani creştini, care mărturisesc din străbuni credinţa ce o au prin colinde. Se împlinesc 30 de ani de când, din grădina cu florile de măr, Prolog rămâne un început nou de colind”.

Valentin Scărlătescu, Frescă romană de la St. Lizier Fresca

Exceptând imaginile de biserici, aparent, lucrările expuse nu au pentru privitorul grăbit un mesaj sacru explicit. Chiar în cazul Florilor de măr, desenate cu o linie sensibilă de Paul Gherasim, profilate cu uimire parcă de Horea Paştina în transparenţa acuarelei, desenată cu o economie de mijloace pe care inflorescenţele lui din picturi nu te lasă să o bănuieşti de Mihai Sârbulescu, simbolistica este intrisecă şi discretă, se exprimă aproape în şoaptă, ca orice sentiment intens şi mai ales de profundă intimitate. Este contemplarea umilă a purităţii ce se continuă chiar în Creanga de măr semnată de Matei Lăzărescu în care florile au lăsat locul fructului, în care tuşul colorat lasă porţiuni deschise în rotunjimea formei, ca o cezură în trecerea de la puritate la păcatul originar.

Dan Mohanu, Bistriţa

Peisajele expuse, fie că este vorba despre fragmente de natură, ca Tescanii lui Constantin Flondor, de Curtişoara sau Hurezi ale lui Dan Mohanu, sau de locuri mai intime, mai personalizate, ca Grădinile lui Horea Paştina, cu o notă specială pentru acuarela Pictorul Paul Gherasim în livadă, la Brebu Nou, pentru a da numai câteva exemple, vădesc aceeaşi postură a artistului în faţa lumii înconjurătoare. Artistul se erijează în observator al lumii ce îl înconjoară, ochiul lui încearcă să-i descifreze detaliile, să-i capteze lumina, de la cea reflectată în firele de iarbă la norii Cumulus nimbus ai lui Constantin Flondor, să se integreze acestui flux văzut, simţit, dar neexplicabil ştiinţific, al Universului.

Horea Paştina, Petunii

Chiar în cazul Bisericilor, de la Lainici (Dan Mohanu şi Marius Pandele) sau de la Curtişoara ori Balcic (Ion Grigorescu), edificiul îşi pierde de cele mai mult ori conturul, contopindu-se cu vegetaţia din jur, integrându-se în lumina fluidă a cerului sau mărturisindu-şi fără semeţie structura la scară umană şi identitatea prin câteva figuri de sfinţi schiţate pe ziduri, ca la Marius Pandele.

Marius Pandele, Biserica Lainici

Fiecare detaliu de natură devine model pentru artiştii grupului Prolog. Un model privit cu atenţie şi transpus cu mare şi pioasă simplitate pe coala de hârtie. Frunzele cu primele culori ale toamnei din Castanul de la Mogoşoaia, surprinse de Ion Grigorescu, fragilii Ghiocei şi sfioasele Violete din ghivecele lui Horea Paştina, trunchiul noduros de Copac din care se desprind cioturi de ramuri al lui Mihai Sârbulescu, Schiţele pentru oaie ale lui Christian Paraschiv, toate sunt clipe de profundă comuniune cu lumea care ne înconjoară şi în care artiştii au descoperit amprenta sacralităţii.

Paul Gherasim, Lambda

În câteva cazuri, mesajul este mai explicit. Fresca romană de la St. Lizier, figurată de Valentin Scărlătescu introduce direct imaginea creştină în discursul artistic. Altfel, cumva mai livrescă, ca o profesiune de credinţă declarat inclusă unei filosofii a creştinismului, cu rădăcinile lui adânci din Cartea Cărţilor şi cu simbolul alfa şi omega, metaforă a atotcuprinzătoarei taine a Dumnezeirii, se înfăţişează lucrările lui Paul Gherasim. Purtând uneori cuvântul Prolog, ele sunt o trimitere clară spre ceea ce precede lumea noastră cea de toate zilele, spre esenţa creaţiei şi spre Creatorul ei pe care artistul îl intuieşte, îl descoperă prin sensibilitate, prin căutare şi prin găsirea lui în adâncul propriei fiinţe şi în micile minuni ale naturii.

Colind la Galeria Romană

Nu ne vom opri în acest text asupra măiestriei artistice a expozanţilor. Din două motive. Pentru fiecare dintre ei s-a scris de multe ori din acest punct de vedere, toţi fiind maeştri recunoscuţi ai artei româneşti contemporane.

În al doilea rând, pentru că dorinţa lor de a marca împlinirea a trei decenii de la formarea Prologului printr-un Colind mută miza expoziţiei din atelier în zona mai subtilă şi mai profundă a sensibilităţii şi a credinţei. Este, în alt fel decât se obişnuieşte, o celebrare a Naşterii Domnului, un îndemn de înălţare a sufletului şi gândului către Cel care a existat înaintea cuvântului şi este prezent în fiecare fir de iarbă şi în fiecare dintre noi, chiar şi în cei care nu pot să-l recunoască.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.