Votul din Parlamentul cipriot asupra contestatelor măsuri de taxare a depozitelor bancare a fost amânat până la ora 18.00, oră României. Ulterior, votul s-a amânată pentru marţi. Dezbaterea trebuia să aibă loc iniţial în cursul zilei de duminică. Preşedintele Niokos Anastasiades se întâlneşte cu deputaţii, cărora le explică ce anume doreşte să schimbe din planul impus de UE în schimul unui împrumut de 10 miliarde de dolari.
Partidul prezidenţial deţine doar 20 din cele 56 de mandate ale parlamentului şi are nevoie şi de voturile altor partide. Clădirea Parlamentului din Nicosia este înconjurată de cordoane de poliţişti, pentru a se preveni eventuale proteste. Preşedintele încearcă să obţină din partea UE impunerea unor taxe mai mici pentru ciprioţii “săraci”, cu depozite mai mici de 100.000 de euro. Taxa pentru aceştia s-ar putea reduce de la 6,75% la 3%, însă taxa pentru depozitele mai mari se poate majora de la 10%, la 12,5%.
Cancelaria de la Berlin îşi asumă rolul de lider. Purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel, Steffen Seibert declară: “Cum îşi va aduce ţara contribuţia la plata tine de guvernul cipriot.”
O competiţie pentru asigurarea unei poziţii strategice în Cipru are loc între Rusia, UE şi NATO (a se citi Turcia şi SUA), în contextul conflictelor deschise sau mocninde din Orientul Mijlociu şi al goanei după resurse energetice,cu cetăţenii ciprioţi urmând a duce în spate consecinţele ei mai puţin faste. „Criza financiară se transformă într-un jaf geoeconomic şi geopolitic în Mediterana de sud-est”, scrie editorialistul grec Nikos Xydakis, unul dintre cei mai mari critici ai UE din mass-media elenă, citat de presa turcă.
“Pachetul otrăvit oferit spre salvarea Ciprului este de neînteles, având în vedere că ciprioţii, spre deosebire de greci, chiar pot să-şi plătească datoriile. Nicosia începe acum să exploateze ceea ce în 2017 va deveni o mare sursă de venituri: gazele naturale. Guvernul este gata să dea o treime din veniturile astfel obţinute pentru Mecanismul European de Stabilitate. Salvatorii Ciprului nu acceptă această idee. În schimb, ei par să accepte ideea că, pentru prima dată, zona euro poate pierde un membru”, scrie Suddeutsche Zeitung.
Preşedintele Anastasiades încearcă să liniştească nemulţumirile companiilor ruse, care deţine sume imense în băncile cipriote. El le promite celor care nu-şi vor retrage banii obligaţiuni de stat pe doi ani acoperite din exploatarea noilor zăcăminte de gaz natural descoperite în Mediterana. Este important că societăţile ruse să nu se retragă, mai ales că sunt implicate şi în exploatarea acestor zăcăminte, pentru a nu mai vorbi despre intenţia Rusiei de a construi o baza pentru marina să militară în Cipru, care să se adauge celei din Siria şi unor viitoare baze ruseşti în Muntenegru (un “Monaco” al miliardarilor ruşi) şi Grecia.
Pe de altă parte, Ciprul are “datorii” şi faţă de UE. De la aderarea în 2004 la UE, în ciuda marilor probleme cu nerecunoscuta republică a turcilor ciprioţi şi a relaţiei tensionate cu Ankara, Ciprul a găsit la Bruxelles un aliat de încredere. Acum însă, după descoperirea unor mari rezerve de gaze naturale în platforma continentală a Mediteranei (disputate de Cipru, Israel şi Turcia), UE a dată de înţeles că sprijinul sau nu este gratuit. “UE nu este sigură din punct de vedere energetic, nu are propriile resurse. Grecia şi Cipru sunt în situaţia de a oferi energie Europei, energia noastră este cea a Europei, dacă toate merg conform planului”, a declarat premierul elen Antonis Samars, după summit-ul de vineri de la Bruxelles.
În ultimele săptămâni, Atena a încercat să obţină sprijinul UE într-o dispută cu Turcia privind delimitarea zonelor economice exclusive din Mediterana, miza fiind rezerve de gaze naturale în valoare de până la 100 de miliarde de euro. O dispută similară există şi între Cipru şi Turcia.
Turcia îşi caută sprijnul peste Ocean. Secretarul american de Stat John Kerry a vizitat Ankara în urmă cu mai puţin de două săptămâni, iar sâmbătă, 16 martie, a avut a două convorbire telefonică în mai puţin de 36 de ore cu omologul sau turc, Ahmet Davutoglu. S-a discutat despre exploatările turceşti de hidrocarburi din Irak şi despre Cipru.
Rusia a plusat şi a extins termenul unui împrumut de 2,5 miliarde de euro deja acordat ciprului, reducând şi diobanda la 4,5%. Potrivit acordului de bailout stabilit de Grupul Euro, Ciprul va trebui să privatizeze inclusiv administraţiile portuare, ceea ce se anunţă a fi foarte profitabil pentru Rusia şi marile state membre UE dornice să se instaleze în insula cu poziţie strategică.
La Bruxelles se estimează că taxele impuse depozitelor bancare vor aduce venituri de circa 5,8 miliarde de euro, cu care va fi finanţat împrumutul de 10 miliarde. Împrumutul vizează recapitalizarea băncilor în situaţie falimentară, limitarea pierderilor băncilor necipriote care au împrumutat această ţară şi mereu prezenta “salvare a euro”.
Unele publicaţii europene de stânga vorbesc despre un calcul cinioc al liderilor UE şi al celor ciprioţi în alegrea datei anunţului privind noile taxe. Deşi acordul era cu siguranţă încheiat înainte de finalul summit-ului UE ce s-a încheiat vineri, anuntyul a fost făcut sâmbătă, când băncile erau închise. Ele sunt închise şi luni când se celebrează o sărbătoare a ortodocşilor greci. Ciprioţii se văd astfel în imposibilitatea de a-şi retrage banii înainte de aplicarea taxelor.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.