Scandalul „acoperiților” din magistratură, pe care CSAT în loc să-l spulbere, l-a amplificat și mai mult cu ajutorul nemijlocit al lui Dan Mihalache, cel dintâi consilier al președintelui Klaus Iohannis, s-a mutat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Informarea CSAT potrivit căreia nu există lucrători operativi ai serviciilor secrete în rândurile magistraților, care a fost dezbătută joi în plenul CSM, a stârnit discuții aprinse.
„Domnul consilier (Dan Mihalache — n.r.) a spus că CSAT nu are logistica necesară de a verifica aceste declarații și am încredere în ce spune domnul consilier al președintelui României. M-am uitat în lege când am auzit această declarație și observ că, citez, CSAT verifică din oficiu sau la sesizarea CSM aceste declarații. Auzind declarația domnului consilier, m-am îngrijorat, pentru că dacă aceste verificări nu au fost făcute de CSAT și CSAT a fost doar un purtător de vorbe al serviciilor de informații, în sensul că acestea au făcut verificările, iar CSAT doar a transmis informația, înseamnă că această verificare este flagrant nelegală și încalcă tocmai textul articolului 7 din Legea 303. (…) Cred că în această situație noi, CSM-ul, ar trebui să ne adresăm comisiei parlamentare de verificare a serviciilor de informații pentru a face verificările, ei fiind cei care pot face verificările dacă a fost sau nu respectată procedura”, a spus judecătorul Norel Popescu, membru CSM.
În opinia sa, o delegare a atribuțiilor CSAT către serviciile secrete pentru efectuarea verificărilor ar însemna o încălcare gravă a legii.
„CSAT, prin acest text de lege, face un control indirect și asupra serviciilor de informații. Oare tu, SRI sau ce serviciu mai ești, ai încălcat legea racolând judecători? Pentru că nu cred că vreo persoană care încalcă legea se autodenunță de dragul principiilor. (…) Tocmai de aceea legea spune că verificarea efectivă o face CSAT. Dacă CSAT nu are logistica necesară și a delegat această atribuție la serviciile de informații (…) este o încălcare flagrantă a legii. (…) În situația dată, informațiile au apărut în spațiul public de la nivelul Administrației Prezidențiale, în fapt confirmă că această procedură nu a fost urmată cu respectarea legii, iar rezultatele s-ar putea să fie viciate”, a susținut Norel Popescu.
La rândul său, Bogdan Gabor, membru CSM, a declarat: „Punem la îndoială orice verificare. Eu sunt convins că orice altă instituţie care face vreo verificare şi care nu ar spune că nu sunt acoperiţi în justiţie, noi tot n-am fi mulţumiţi. Cred că mergem pe o discuţie foarte periculoasă”.
Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a luat și ea cuvântul: „De ce facem o analiză a unor efecte fără să facem în primul rând analiza cauzei care a condus la asemenea efecte? I-aș întreba și eu pe colegii noștri magistrați, asta este imaginea actuală a justiției, noi asta dorim să arătăm cetățenilor? Și dacă da, să ne asumăm, cei care facem astfel de afirmații, răspunderea unor astfel de afirmații. Aceasta este imaginea actuală a justiției, în sensul că justiția este plină de oameni care aparțin serviciilor secrete, informatori? (…) Are oare cineva interes să rostogolească în spațiul public astfel de problematici? (…) Dacă noi știm că există astfel de oameni, să arătăm concret, nu să spunem la modul general că există acoperiți în justiție”.
Președintele CSM, judecătorul Mircea Aron, a apreciat că CSM, prin solicitarea adresată CSAT, nu a făcut decât să respecte niște prevederi legale apreciind că cei care susțin în continuare că în sistemul judiciar ar exista ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete ar trebui să prezinte și probe, nu doar să formuleze acuzații la modul general.
Administrația Prezidențială a anunțat luni într-un comunicat că CSAT a verificat, „prin instituțiile abilitate”, veridicitatea declarațiilor depuse de către magistrați, iar concluzia a fost că „judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”.
„Din dispoziţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, în anul 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a verificat, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, prin instituţiile abilitate, la solicitările Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Ministrului Justiţiei, veridicitatea declaraţiilor judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi, personalului de specialitate juridică asimilat acestora şi personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în sensul că cei în cauză nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. În urma verificărilor efectuate de către instituţiile abilitate, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”, se preciza în comunicatul Președinției.
Ulterior, șeful Cancelariei Prezidențiale Dan Mihalache a desființat anuțul CSAT într-o declarație publică.
Mihalache a declarat marţi că nu există capacităţi proprii ale CSAT de a umbla după ofiţeri acoperiţi și că a luat de bun ce i-a spus serviciile.
„Am sentimentul că cineva e într-o campanie electorală în justiţie prin tema asta (existența ofițerilor acoperiți din Justiţie- n.red.). Există obligaţia legală ca CSAT să verifice aceste lucruri, nu noi am introdus-o, e din 2005 sau 2006. Dacă mă întrebaţi pe mine, e un pic complicat şi nu văd aici foarte bine rolul CSAT. Poate într-o zi această prevedere ar trebui regândită, pentru că CSAT nu are instrumente la dispoziţie pentru a verifica 23.000 de magistraţi. CSAT ia acele declaraţii pe proprie răspundere şi le trimită instituţiilor, iar instituţiile răspund. Răspunsul instituţiilor acesta a fost: nu există ofiţeri acoperiţi. Nu există capacităţi proprii ale CSAT de a umbla după ofiţeri acoperiţi. Eu am anumite dubii asupra acestei proceduri, dar acesta a fost răspunsul instituţiilor“, a spus şeful Cancelariei Prezidenţiale răspunzând unor întrebări ale jurnaliștilor.
Declarația lui Mihalache a stârnit noi reacții în rândul judecătorilor, care au cerut lămuriri.
„În lumina noilor declarații potrivit cărora CSAT nu are capacitatea să verifice dacă există agenți acoperiți ai serviciilor secrete printre magistrați, Uniunea Națională a Judecătorilor din România solicită publicarea de îndată a deciziei CSAT în baza căreia Președinția României a anunțat, pe data de 18 ianuarie, că s-au făcut verificări și „nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații” în justiție. De asemenea, UNJR solicită domnului președinte Klaus Iohannis lămuriri publice cu privire la procedura urmată de CSAT, care a condus la comunicatul Președinției că nu există ofițeri acoperiți în justiție, în condițiile în care șeful Cancelariei Prezidențiale, domnul Dan Mihalache, a afirmat, după ce acel răspuns a fost făcut public, că CSAT nu are instrumente la dispoziție pentru a verifica declarațiile date de magistrați. Mai mult, afirmația domnului Mihalache contrazice flagrant comunicatul Presedintiei. Daca Președinția afirma că „în urma verificărilor efectuate de către instituțiile abilitate, s-a constatat că […] nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații” în justiție, domnul Mihalache ne-a spus azi că „răspunsul instituțiilor acesta a fost: nu există capacități proprii ale CSAT de a umbla după ofițerii acoperiti. (…) Am anumite dubii asupra acestei proceduri, dar acesta a fost răspunsul institutiilor statului.” Ca atare, pe o voce ni se spune că s-au făcut verificări, pe alta ni se spune că nu există capacități de a face verificări. Dubiile exprimate public de un oficial de asemenea grad vis a vis de incapacitatea CSAT de a face verificări efective nu fac altceva decât să sporească confuzia și suspiciunile în spațiul public că justiția este influențată de serviciile secrete, fapt ce contravine principiilor fundamentale ale democrației. Ca atare, UNJR solicită o poziție publică oficială a Președenției României și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a explica procedura pe care au urmat-o pentru a face aceste verificări. Finalizarea tuturor demersurilor pentru transparentizarea relației dintre serviciile secrete și justiție este un imperativ absolut pentru a consolida încrederea în justiție și a avea garanția independenței sale. Fără o justiție independentă nu poate exista stat de drept”, afirma într-un comunicat marți Uniunea Națională a Judecătorilor.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.