”Dacă împrumuți bani de la un șpăgar, tu ce ești?” a fost întrebarea lansată de România Curată pe 2 octombrie 2014, când Cătălin Tolontan a prezentat declarațiile de avere ale Elenei Udrea în care apăreau împrumuturile de 200.000 de lei, respectiv 500.000 de euro de la Dinu Pescariu, unul dintre intermediarii șpăgii din Afacerea Microsoft. România Curată a mers mai departe și, pe 6 octombrie 2014, a prezentat și alte numeroase conexiuni dintre Elena Udrea și persoanele implicate în Afacerea Microsoft.
Împrumutul de la Pescariu nu figurează la arhiva de garanții mobiliare. Ce a răspuns Elena Udrea pentru România Curată
”Când Elena Udrea a preluat portofoliul Turismului a trecut în declarația de avere o datorie de 200.000 lei către Dinu Pescariu, personaj al cărui nume apare în Afacerea Microsoft ca fiind intermediar al șpăgilor. De asemenea, acesta apare în rechizitoriul procurorilor ca fiind cel care colecta partea lui Dorin Cocoș. Ulterior, în declarația de avere a Elenei Udrea apărea menționată o datorie de 500.000 euro pe care Dorin Cocoș, soțul ei, o avea către Dinu Pescariu. Iată ce declara martorul din referatului DNA: ”Iar diferenţa de circa 9.000.000 euro va fi transferată către Dinu Pescariu. Din această sumă urma ca Dinu Pescariu să-i dea lui Dorin Cocoş suma convenită între ei”.
Martorul plasează în timp dialogul ca fiind purtat în anul 2009, iar datoria Elenei Udrea către Dinu Pescariu nu apare în declarația de avere din 16 decembrie 2008, ci e menționată întâia oară de-abia în declarația de avere din 15.06.2009, deci după 6 luni petrecute ca ministru în Guvernul Boc I. Elena Udrea a menționat în declarația de avere că respectivul împrumut de la Pescariu ar fi fost contractat în 2008, însă la arhiva de garanții mobiliare nu se regăsește nicio mețiune privitoare la vreun debit al Elenei Udrea față de Dinu Pescariu.
I-am solicitat Elenei Udrea să explice dacă banii au fost împrumutați prin notariat sau în alt mod? De pildă un împrumut ca “între prieteni”, luat prin semnătură privată și fără dată certă, poate lăsa loc de interpretări privind momentul la care a avut loc (înainte sau după Afacerea Microsoft). Elena Udrea, pentru România Curată: “Cum nu am făcut eu împrumutul, nu știu. Dar dacă l-am declarat public înseamnă că nu a avut nimeni niciun motiv să ascundă ceva” (!?).”
România Curată, 6 octombrie 2014
Ce nu e în regulă cu aceste declarații de avere? În primul rând faptul că, în lipsa unui contract de împrumut cu dată certă, consemnat la Arhiva de Garanții Mobiliare, fie pe numele Elenei Udrea, fie pe al lui Dorin Cocoș, lasă deschisă varianta ca banii să fi fost ”împrumutați” DUPĂ ce Dinu Pescariu a încasat șpaga Microsoft, dar în declarațiile de avere banii să fi fost trecuți că ar fi fost împrumutați anterior. Variantă pe care ordonanța DNA o susține acum.
Ruta Euro Hotels și ”împrumuturile” transformate în dividende nedeclarate
Procurorii DNA o acuză acum pe Elena Udrea că știa de unde provin banii ”împrumutați” de la Dinu Pescariu, dar indică și un alt traseu, tot sub formă de împrumut (vezi și aici). Mai exact Dorin Cocoș își împrumuta (”credita”) în mod constant firma Euro Hotels, cu diferite sume de bani, Elena Udrea încasând dividende nedeclarate de la această firmă.
”Din declaraţiile de avere din perioada 2009 – 2014, rezultă că Udrea Elena Gabriela cunoştea provenienţa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea de bunuri comune, având cunoştinţă şi de intenţia inculpatului Cocoş Dorin de obţinere a unor chitanţe false privind restituirea pretinsului împrumut de la Pescariu Dinu.”
”Contrar dispoziţiilor legale în declaraţiile de avere din anul 2010 nu apar menţiuni cu privire la împrumuturile primite de SC Euro Hotels International Co SRL de la persoana fizică Dorin Cocoş, deşi susnumita declară încasarea de dividende de la această societate.”
fragmente din ordonanța DNA
Ancheta publicată în octombrie 2014, ajungea și la Euro Hotels International. Mai exact la o fostă avocată a societăților familiei Cocoș, Manole Serenela Adina. Manole Serenela Adina a fost avocată a multor firme ale membrilor familiei Cocoș, inclusiv a celor în care apare și Elena Udrea. De altfel, numărul public de telefon al avocatei apare și la societatea Clamari Tradin Impex (unde Elena Udrea era asociat, iar Cocoș director), a cărei adresă este fosta adresă a Euro Hotels. În 2009, Manole Serenela Adina a participat la o licitație a Ministerului Turismului, condus de Elena Udrea, privind un contract cadru de reprezentare juridică. La licitație s-a mai înscris și societatea de avocatură a lui Doru Boștină, care a și câștigat, de altfel, contractul. Cum, la rândul lui, Boștină era și el un apropiat al cuplului Udrea-Cocoș, întrebarea legitimă care se pune e dacă Manole Serenela Adina nu a fost altceva decât un ”iepuraș” în licitația câștigată de Doru Boștină.
Coincidență (?) Doru Boștină este, conform procurorilor DNA, alt intermediar important al șpăgii din Dosarul Microsoft. Așadar, rămâne de văzut dacă ancheta procurorilor DNA se va opri aici. Și dacă nu va merge și mai departe, către un alt fost avocat celebru al firmelor familiei Cocoș: Victor Ponta, cel care, la rândul lui, are numeroase conexiuni cu personajele din Afacerea Microsoft.
Mihai Goţiu, Daniel Befu
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.