Cine a spus că economiile din zona euro nu sunt capabile de creștere economică foarte mare? Irlanda, de exemplu, a raportat un salt de 26,3% în PIB-ul brut real, în 2015. Nicio altă țară occidentală nu a postat o astfel de rată de expansiune în acest secol, iar această performanță se apropie de ceea ce a reușit Azerbaidjanul, stat bogat în resurse, în 2006, când a crescut cu 34,5%, dar pe fondul unui nivel înalt al cotațiilor țițeiului.
Din păcate, scrie Bloomberg, creșterea ciudată a Irlandei are cauze mai puțin tangibile. Aceasta este rodul unei păcăleli fiscale și a unei indicații clare că PIB-ul nu ar trebui să fie luat în considerare atunci când se măsoară succesul politicii. “Statisticile strică”, comentează economistul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, când s-a referit la datele prezentate de Biroul Central de Statistică al Irlandei. Într-adevăr, Irlanda va sări vertiginos în clasamentul global al PIB-ului pe cap de locuitor – măsura bogăției relative a națiunilor – dar puțini oameni din această țară au observat anul trecut că au devenit mai bogați cu mai mult de un sfert față de 2014. Și totuși, această cifră a creșterii economice va avea consecințe reale, susține ministrul irlandez de finanțe, Michael Noonan, într-o declarație făcută marți. Conform acestuia, datoria Irlandei raportată la PIB ar trebui să scadă în prezent la 79% în 2016, față de 93,8% cât a fost la finele lui 2015. Asta înseamnă că Irlanda va fi în măsură să se împrumute mai mult și în condiții mai bune. Noonan nu are mustrări pe conștiință. “Cred că cifrele publicate de Biroul Central de Statistică arată că economia Irlandei continuă se crească. Viața oamenilor s-a îmbunătățit cu mult mai mult decât în momenntul izbucnirii crizei economice”, susține acesta.
Euforia oficialului irlandez nu se traduce însă în buzunarele oamenilor. Bloomberg scrie că saltul de 26,3%, față de estimarea inițială de 7,8% s-a datorat relocării unor multinaționale, venite în insulă pentru a beneficia de paravanul unor taxe mici. Deși pe hârtie cifra este mare, acest lucru nu va însemna și crearea de locuri de muncă. În urma fuziunilor și achizițiilor, Irlanda este obligată să contorizeze în PIB-ul său rezultatele respectivelor multinaționale care au ales să-și mute sediul în insulă. “Suntem o economie mică, aşa că dacă avem o creştere mare de active, astfel de lucruri se vor întâmpla“, a declarat Michael Connolly, un oficial din cadrul CSO, organismul irlandez pentru statistică. De la criza din 2008, relocările de corporaţii au majorat venitul naţional brut al Irlandei cu şapte miliarde de euro, conform estimărilor Ministerului de Finanţe de la Dublin.
Într-adevăr, metodologia Oficiului de statistică indică faptul că profiturile de peste mări ale investitorilor veniți în Irlanda sunt considerate ca fiind distribuite acestora, ceea ce înseamnă că atunci când o companie vine în insulă, o parte din profiturile sale îi revine filialei irlandeze deținute și că fac parte din economia irlandeză. Conform Bloomberg, multinaționalele care au ales insula nu sunt printre cele mai mari din lume și multe dintre acestea nu desfășoară activități de producție. Pe listă se regăsesc Jazz Pharmaceuticals şi Perrigo Co, ambele activând în domeniul medicamentelor, potrivit sursei citate. Taxa pe profit este doar 12,5% în Irlanda. Recent, Fiscul american a anunţat că investighează Facebook pentru transferul unor active în Irlanda, prin care reţeaua socială şi-a redus taxele. Există o explicație pentru acest interes al companiilor multinaționale pentru economia irlandeză. La finele lui 2014, guvernul de la Dublin a recurs la o strategemă fiscală, numită “Double Irish”, prin care a permis societăților de peste mări și țări, în special din domeniul farmaceutic și de IT, să înființeze o filială în Irlanda și o alta într-un paradis fiscal, cum ar fi Insulele Virgine Britanice.
De exemplu, compania BVI și-a mutat cea mai mare parte a brevetelor de proprietate intelectuală asupra unor tehnologii de producere a unor medicamente iar filiala irlandeză a colectat profitul multinațional. Impozitul pe acesta a fost de 12,5%, cel mai mic din UE. E o rată de impozitare imbatabilă în cazul în care o companie dorește să-și mute sediul într-o țară dezvoltată. Într-un post pe blog, economistul irlandez Seamus Coffey a explicat modul cum aceste mișcări ale multinaționalelor afectează statisticile din Irlanda. O explicație este că o serie de sectoare mută activele necorporale pe insulă. Acest lucru duce la creșterea valorii adăugate pentru Irlanda. De exemplu, scrie Coffey, industria națională a încasat în conturile sale 50 de milirde de euro în 2015, o valoare adăugată cu 97,8% peste cea din 2014. Acesta a sugerat că sectorul farmaceutic este responsabil pentru cea mai mare parte a acestei creșteri. Cu toate acestea, guvernul irlandez nu a colectat foarte mult din această valoare adăugată adusă de activele necorporale. Coffey subliniază că mai mult de 30 de miliarde de euro au fost utilizate pentru a acoperi deprecierea activelor. Același lucru se întâmplă și într-o altă industrie ce folosește Irlanda ca bază de plecare – închirierea de aeronave.
Companiile de leasing operațional și management de flote au venit în Irlanda în scopuri fiscale, dar veniturile din leasing este utilizat pentru a acoperi amortizarea. “Așa că avem o mare creștere a valorii adăugate brute, dar acest lucru nu se traduce prin creșterea salariilor și/sau a profiturilor. Veniturile non-agricole și salariile au crescut de la 67,7 miliarde de euro în 2014 la 71,5 miliarde de euro în 2015”, a scris Coffey. Cu alte cuvinte, irlandezii nu sunt într-adevăr mult mai bogați, iar guvernul nu înoată în bani strânși din taxe. Totuși, capacitatea Irlandei de a se împrumuta devine un impuls, așa că Noonan este fericit. Totodată, pentru Irlanda este o ușurare că multinaționalele vin în insulă și nu pleacă. Cazul irlandez este o poveste moralizatoare pentru economiștii care doresc să discute despre creșterea economică ca măsură a succesului factorilor de decizie politică. Chiar și în țările mai mari, metodele utilizate pentru a evalua mărimea economiei sunt imperfecte. Ele nu reflectă întotdeauna creșteri sau picături în bogăția reală a unei națiuni sau în activitățile sale. Economiile multor țări sunt extrem de subestimate, deoarece sectoare întregi ale lor stau în umbră. Altele – cum ar fi cea a Irlandei în 2015 – pot fi umflate neintenționat. Numerele mint, chiar și atunci când sunt compilate cu cele mai bune intenții. Măsuri cum ar fi fericirea pot descrie mai bine efectul politicilor economice decât valorile PIB-ului tradițional.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.