Primul Festival Internaţional al Orchestrelor Radio “RadiRo” a avut loc la Bucureşti în perioada 23-29 septembrie, bilanţul său dovedind că această iniţiativă, al cărei promotor şi producător este Radio România, a fost una de succes, oferind o posibilitate reală iubitorilor de cultură de a rămâne în contact cu vedetele primei ligi a muzicii clasice europene şi în anii în care nu se desfăşoară Festivalul Enescu.
Faptul că Radio România şi-a asumat responsabilitatea “ca acest festival să înceapă într-un context economic şi politic dificil, nu doar pentru România, ci pentru multe ţări europene, în care iniţiative culturale de asemenea amploare din alte ţări nu au mai avut loc”, după cum spunea directorul artistic al festivalului, dirijorul şi pianistul Christian Zacharias, s-a dovedit a fi un pariu câştigat, publicul venind în număr foarte mare, în fiecare seară de festival, pentru a se bucura de întâlnirea cu importantele orchestre şi marii solişti invitaţi.
“Orchestre care au făcut deja înconjurul lumii pe calea frecvenţelor radio au răspuns invitaţiei noastre şi s-au aflat în aceste zile la Bucureşti pentru a susţine concerte memorabile, dar şi pentru a demonstra forţa radioului public la nivel european, o forţă care în zilele noastre este mai mult ca oricând una educativă şi culturală. Radio România este şi va rămâne un element de continuitate, stabilitate şi performanţă în contextul peisajului radiofonic românesc şi european. Şi aceasta mai ales pentru că, fidel misiunii sale de post public, Radio România îşi va continua misiunea de a educa permanent, informal, prin cultură, indiferent de vremurile şi de oamenii care îi vor gestiona existenţa.“ a declarat Ovidiu Miculescu, preşedinte director general al Societăţii Române de Radiodifuziune.
De altfel, oferta a fost una de nerefuzat, pe scenele Sălii Palatului şi Sălii Radio având loc 12 concerte (7 concerte simfonice la Sala Palatului şi 5 concerte camerale la Sala Radio) în cadrul cărora au evoluat: “Orchestra Simfonica RAI” Torino, “Orchestra Radio France”, “Orchestra Simfonica BBC”, “Orchestra Naţională Radio”, “Corul Academic Radio” şi “Orchestra de Cameră Radio”, conduse de cei şase dirijori invitaţi – Christian Zacharias, Juraj Valchuha, Ion Marin, Horia Andreescu, Paul Meyer, Jukka Pekka Saraste, nume importante ale scenei muzicale clasice mondiale.
Au performat pe scenă violoniştii Maxim Vengerov, aplaudat îndelung, care a acordat două bisuri, Isabelle van Keullen, Alexandru Tomescu şi Viviane Hagner, pianiştii Christian Zacharias, Luiza Borac şi Dan Grigore, violoncelistul Jian Wang, cvartetele ”Rivinius”, “Ad Libitum” şi “Voces”.
Dar aşa cum este şi firesc, nu numai publicul bucureştean s-a putut bucura de aceste concerte, ci şi cel din toată ţara, prin posturile “Radio România Cultural” şi “Radio România Muzical”, radioul public transmiţând în direct integral concertele si recitalurile Festivalului “RadiRo”, în total unsprezece transmisiuni directe de concerte, care au totalizat 1650 de minute de muzică şi comentarii. De asemenea, TVR a înregistrat toate concertele de la Sala Palatului, transmiţând în direct primul şi ultimul concert.
Celebrul violonist Maxim Vengerov foto Virgil Oprina
Din partea Radio România au participat la acest festival peste 200 de muzicieni membri ai Orchestrelor şi Corurilor Radio, dar şi o complexă echipă editorială care a reflectat, comentat şi dezbătut festivalul în pauzele din cadrul transmisiunilor directe, realizând numeroase interviuri cu personalităţile culturale prezente în sală, dar şi cu soliştii şi dirijorii invitaţi.
Din păcate, încă odată s-a dovedit că acustica de la Sala Palatului este foarte proastă, că scena arăta prăfuită, scenografia, la fel, departe de ceea ce ar trebui să existe înr-o capitală europeană.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.