Generali mulți, afaceri mari, armată săracă

Conform statisticilor oficiale, la începutul anului 1990, Armata Română avea un efectiv de circa 400.000 de militari. Ulterior, după restructurarea oștirii, numărul lor a scăzut treptat, iar astăzi s-a stabilizat la mai puțin de o sută de mii. În mod neașteptat, în același timp s-a petrecut un fenomen extrem de ciudat: pe măsură ce efectivele de militari scădeau de la un an la altul, numărul generalilor creștea exponențial.

Așa se face că, acum, România este, probabil, singura țară din lumea civilizată care, în vreme de pace, are cu mult mai mulți generali decât a avut vreodată în timp de război. Dar asta nu e tot: avansați, după cum se spunea cândva, ,,la apelul de seară al bocancilor“, apoi cocoțați în poziții de forță, unii dintre domnii generali cu umerii cocoșați de epoleți auriți s-au apucat de potlogării, una mai gogonată decât alta. În 2015, Armata română mai număra 73.000 de militari activi şi 80.000 de rezervişti. Aceste efective îi asigură la nivel mondial locul 57 în armatele lumii.

Conform propriilor legi de funcționare, Armata României este formată din trei categorii de arme: Forțele Terestre, Forțele Aeriene și Forțele Navale, toate aflate sub comanda Statului Major General, iar acesta, subordonat direct MApN. Pe timp de război, comandantul suprem al tuturor Forțelor Armate este președintele României. Asta spun legile și regulamentele. Tot legile din domeniu stabilesc și numărul de generali de diverse ranguri care pot exista la un moment dat. Din păcate, situația reală este mult diferită. La un efectiv de mai puțin de o sută de mii de cadre, România are circa o mie de generali, de la cei cu o singură stea de aur până la cei cu patru stele, așadar, generali de armată. Este drept că foarte mulți dintre aceștia sunt în rezervă sau în retragere, dar asta nu schimbă cu nimic situația.

Dincolo de aspectele penale, cazul lui Gabriel Oprea și al ,,generalilor de tinichea“ adunați în jurul lui atrage atenția asupra unei anomalii prezente în România postdecembristă: generali care, deși nu au făcut nicio zi de război, iar unii dintre ei n-au văzut în viața lor un soldat în carne și oase, au fost avansați ,,la foc automat și în pas de defilare“. Și nu orice fel de generali, ci dintre cei cu multe stele pe epoleți, care, în mod normal, ar trebui să aibă sub comandă corpuri de armată și armate întregi. Armate care, practic, nu mai există! Acum nu mai avem ostași. În schimb, avem o armată de generali.

Ploaia de stele aurite

1.691 de ofițeri ai tuturor instituțiilor de forță din România au fost înaintați la gradul de general în ultimii 27 de ani.

Dar, oricât ne-ar părea el de odios, Gabriel Oprea nu este cel care a inventat avansările pe bandă rulantă. Fenomenul a început chiar în 1990, când, în mod ciudat și cu totul neașteptat, o veritabilă ,,tornadă“ de stele aurite s-a revărsat, brusc, peste epoleții unor militari care în decembrie 1989 făcuseră parte din forțele de represiune ale fostului regim comunist.

Se știe deja că Revoluţia din ’89 a înlocuit ,,eşalonul unu“ al ierarhiei comuniste cu ,,eşaloanele II şi III“. Însă la fel s-au petrecut lucrurile și în Armată. La scurt timp după ce vechile căpetenii militare comuniste au fost scoase din ,,joc“, locul lor a fost ocupat de foarte mulți, apăruţi, practic, peste noapte. Istoricii afirmă că Napoleon Bonaparte ar fi spus, cândva, că ,,orice soldat poartă în raniţă bastonul de mareşal“. Dar nu vom afla niciodată dacă în decembrie ’89 vreunul dintre comandanții tanchiști care şi-au asmuțit coloşii de oţel asupra manifestanţilor s-ar fi gândit că are, deja, în buzunar stelele de general. Totuşi, cu mulți dintre ei chiar aşa s-a întâmplat. În urmă cu 27 de ani, Mircea Mureşan era comandantul Regimentului de tancuri din Pantelimon, în grad de căpitan. Pe 21-22 decembrie 1989 a făcut parte din dispozitivul de apărare instalat în Piaţa Palatului. Ferm hotărât să lichideze ,,teroriştii“, el le-a ordonat tanchiştilor lui să deschidă focul asupra Bibliotecii Centrale Universitare. Ulterior, Mureșan a avut o ascensiune extrem de rapidă: la începutul anului 1990, a fost numit şef de stat major, mai apoi, comandant al Diviziei de Tancuri din Capitală. Ulterior, s-a tot ,,plimbat“ între MApN şi MI, până a ajuns general de patru stele, așadar, general de armată. La un moment dat, a fost prim-adjunctul ministrului de Interne Dudu Ionescu. Ceva mai târziu a fost şi prim-adjunct al şefului Marelui Stat Major General. Acum, Mureșan a ajuns să se ocupe de liniștea Capitalei, ca „reprezentant al comunitații“, la Autoritatea Teritorială de Ordine Publică.

Tot tanchist, coleg de unitate cu Mureşan, a fost şi Gheorghe Carp, zis și ,,Gimi Carp“. Era maior, iar în noaptea de 22 decembrie ’89 a condus tancul care a trecut peste ,,baricada de la Inter“. Rapid, a ajuns și el general. Apoi, cu toate că provenea din MApN, s-a orientat tot spre MI, unde a ocupat diverse funcţii de rang înalt. Evoluții la fel de rapide au avut și fostul maior Eugen Bădălan și fostul locotenent-colonel Constantin Degeratu. Ambii au fost implicați, într-un fel sau altul, în reprimarea revoluționarilor din Arad, respectiv Cluj. Dar asta nu a contat: cei doi au avut parte de ascensiuni fulgerătoare ce i-au dus, rând pe rând, până în fruntea Armatei Române, ca şefi ai Marelui Stat Major General. Un caz de-a dreptul cumplit este cel al lui Vasile Paul, fost maior al unității de tancuri din Calea Girocului. Acum și el este general de ,,en-șpe“ stele. Dar mai este și oarece profesor universitar. Iar la un moment dat, a avut-o ca studentă chiar pe fiica unuia dintre eroii pe care el i-a împușcat mortal în seara de 17 decembrie 1989.

Feți-Frumoși cu grade și diplome

În goana după stele nemeritate, generalii au batjocorit onoarea Armatei române

Cei de mai sus măcar erau deja ofițeri, dar au existat și subofițeri care, în decembrie 1989, aveau și ei stelele de general puse de-o parte. Acum două decenii, Dan Doinel Dinuică era doar plutonier. Ce-i drept, unul special, care răspundea de evidenţa documentelor secrete din instanţele militare. În 1990, fostul subofiţer a luat însă un ,,start“ extrem de spectaculos. În câţiva ani a ajuns magistrat, a trecut ,,în pas alergător“ peste majoritatea gradelor militare, până când, hop-țop, a fost avansat general de brigadă.

Apoi, a fost numit la cârma Direcţiei Instanţelor Militare. Tot subofiţer era, în decembrie 1989, şi Ion Sârbu, cel pe care Revoluţia l-a prins absolvent de liceu, angajat ca brancardier la SMC. Brusc, după 1990 a început şi el să evolueze extrem de rapid. Unii au spus că nu rapid, ci incorect. Cert este un lucru: cu timpul, a câştigat steaua de general care i-a adus şi funcţia de comandant-director al Spitalului Militar Central. Adică exact acolo unde, cu doar câțiva ani înainte, împingea brancarda pe culoarele instituției. Se spune că unul dintre acei ,,pacienți“ a fost chiar Vasile Milea, ultimul ministru al Apărării din regimul comunist. Gurile rele au spus, la un moment dat, că saltul fabulos pe care l-a făcut cariera lui Sârbu ar fi fost legat chiar de acel episod. La ieșirea din sistemul medical al armatei, el a fost acuzat de abuz în serviciu și conflict de interese. Acum este candidat PNL la Camera Deputaților, în județul Argeș. Sârbu a prins un loc elegibil pe liste și grație prieteniei sale cu Alexandru Atanasiu și cu președinta liberalilor, Alina Ghorghiu. Aceștia nu sunt singurii: lista este cu mult mai lungă. Ei, asta este: mai că-ți vine să crezi că exact la actuala Armată română s-a gândit Napoleon, atunci când a vorbit despre bastonul de mareșal aflat în ranița oricărui soldat.

Dar asta nu este nicio scofală: în definitiv, toată lumea știe că militarii sunt mari iubitori de zdrăngănele și tinichele, cât mai sclipitoare și mai zornăitoare. Problema cu adevărat gravă este că foarte mulți dintre bravii noștri generali au comis tot soiul de ticăloșii care i-au adus în fața justiției, exact ca pe niște găinari obișnuiți.

Generali derbedei

În 2015, Armata română a ajuns pe locul 57 la nivel mondial. Din toate efectivele sale mai rămăseseră 73.000 de militari activi, 80.000 de rezervişti și 1.248 de generali, adică un general la 59 de soldați.

De-a lungul timpului, un mare număr de generali, inclusiv dintre cei cu patru stele, au fost implicați în comiterera unor fapte de corupție.

Răposatul gen. V.A. Stănculescu. Implicat până peste cap în Revoluție, el a fost și protagonistul primei ,,țepe“ postdecembriste: scandalul ,,Motorola“. A fost o afacere derulată chiar la începutul anului 1990 și legată de dotarea Armatei cu stații de emisie-recepție, o afacere în urma căreia MApN a fost păgubit cu peste opt milioane de dolari. Stănculescu este anchetat și apoi trimis în judecată alături de alți coinculpați, dar procesul a durat mai bine de un deceniu, iar la încheierea lui, instanța a constatat că faptele erau prescrise. Stănculescu a ajuns totuși în pușcărie, însă condamnat în legătură cu Revoluția.

Gen. Constatin Degeratu: a fost implicat în scandalul ,,Case pentru generali“, scandal ,,aplanat“, astfel că nu a ajuns încă pe mâna justiției. În același scandal au mai fost implicați și Vasile Apostol, Tiberiu Costache,Viorel Bîrloiu, Nicolae Păştinică. Degeratu a fost cercetat și pentru implicarea într-o firmă specializată în comerţul de armament şi tehnică militară care nu era autorizată de instituţiile româneşti din domeniu.

Gen. Gheorghe Bucşe: fost șef al Statului Major al Forțelor Aeriene, a fost implicat în celebra afacere ,,ȚigaretaII“! Anchetat și în afacerea ,,Banca Internaţională a Religilor“, precum și într-o altă anchetă în care a fost acuzat că ar fi primit bani în schimbul intermedierii achiziționării unor frigidere de către unii dintre militarii din subordine.

Gen. Eugen Bădălan: nu l-a deranjat nimeni pentru implicarea în Revoluția din Arad. Ulterior, a prins însă curaj și s-a apucat de tot soiul de potlogării. Pentru afacerea ,,Danubiana-Tofan“, a fost condamnat, împreună cu gen. Mihail Popescu, la patru ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Alte scandaluri în care a fost anchetat: Afacera ,,RipStop“, precum și ,,Diplome și titluri universitare“, în care a fost anchetat alături de gen. Mircea Mureşan.

Gen. Nicolae Berechet: beneficiar al unui palmeres penal deosebit de bogat: afacerea ,,Transferuri ilegale la Dinamo“, afacerea ,,Rompetrol“ și ,,Schimb de teren la Vidraru“.

Gen. Dumitru Venicius Iliescu, cu o zestre infracțională mai bogată decât cele ale generalilor Bădălan și Berechet. El a fost implicat în afacerea ,,Uzi“, afacerea ,,Automobile blindate pentru SPP“, afacerea ,,Trafic cu combustibil în Iugoslavia“ și complicitate la activitatea infracțională a mafiei țigănești din Strehaia.

Generalii Mircea Chelaru şi Niculae Spiroiu: acuzați că prin ,,acțiunile lor au prejudiciat cercetarea, înzestrarea şi modernizarea armatei române, dar şi importul şi exportul de tehnică militară“.

Emil ,,Cico“ Dumitrescu: trimis în judecată pentru că a cerut unui afacerist 100.000 dolari să-l scape de un dosar penal.

Generalii (r) Marin Măciucă şi Adrian Tilincă: condamnați la câte patru ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

Iar aceștia sunt doar o parte a ,,oștirii“ de generali derbedei care, după ce s-au dat peste cap să facă rost de cât mai multe tinichele aurite, au ajuns pe mâna justiției.

Din 1990 până azi, în România au fost înaintaţi la gradul de general 1.691 de ofiţeri. Această statistică nu include și generalii SRI. Cea mai secretoasă instituție de forță din România se ascunde după datele publicate în Monitorul Oficial.

Armata – 1.284 de generali

De la revoluție și până în acest an, la MApN au fost ridicaţi la gradul de general 1.284 colonei. Chiar în 1991 au avut loc 89 de înaintări în grad. Anul următor, alți 84 de colonei au avansat în grad, iar în 1993, cu unul mai puțin. Anul 1994 a adus, la rândul său, gradul de general pentru alte 84 de cadre ale armatei. Cel mai prolific an a fost însă anul 2000, când au primit stelele de general 117 ofițeri. În 2010, Băsescu a mai făcut și el 87 de generali. În momentul de faţă, în MApN mai sunt activi 81 de generali şi amirali.

MAI – 315 generali

La MAI, între anii 1990-2015 au fost înaintaţi la gradul de general sau chestor (funția civilă echivalentă gradului de general) 315 ofiţeri.

Dintre aceștia,114 sunt din cadrul Ministerului. Urmează apoi Poliţia Română, cu 75 de chestori, în timp ce la Poliţia de Frontieră dețin acest grad 24 de ofițeri. Jandarmeria Română are și ea 41 de generali, iar Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă 17 generali. Fostul DIPI, decimat de corupție, avea și el 13 chestori. Restul, până la 315, sunt de la alte arme sau structuri din Interne, cum ar fi Clubul Dinamo. Dintre generalii internelor, doar 75 mai activează azi.

SIE – 92 de generali

Dintre aceștia, doar opt mai sunt activi. Cele mai multe înaintări în grad, patru, au avut caracter onorific, fiind acordate unor ofițeri în rezervă sau retragere, iar în 14 cazuri chiar post-mortem. Anul cel mai bun pentru coloneii SIE a fost 2004, când, pe final de mandat, Ion Iliescu a avansat nouă dintre ei la grad de general. Per total, în 27 de ani, la SIE au fost înaintați în grad 51 de colonei.

Generali SRI

− Ion Theodor Popescu, mai cunoscut ca ,,Gioni Popescu”: înainte de 1989, era subofițer, fost șef la CENTRCOOP. A avansat rapid: în perioada 1992- 2004 a primit toate cele patru stele aurite de general. Pe 31 martie 2005 a fost trecut în rezervă ca general cu patru stele.

Florian Coldea: La 27 iulie 2005 a fost avansat la gradul de locotenent-colonel, în urma implicării sale în salvarea jurnaliștilor răpiți. În 2006 a fost avansat la gradul de colonel, iar la data de 18 aprilie 2008 a fost avansat general de brigadă.În 2012 a fost avansat la graul de general maior, iar în 2014 cel de general-locotenent.

Generalii și politica

Gabriel Oprea: a înființat UNPR, iar la un moment dat a fost chiar și viceprim-ministru al României. A intrat în atenția justiției după moartea polițistului Bogdan Gigină. De asemenea, Oprea mai este anchetat și în dosarul fraudelor de la Departamentul de Informație și Protecție Internă al MAI.

Neculai Onțanu: s-a băgat și el în politică și ani buni a fost primar al Sectorului II. Actualmente Onțanu este anchetat de către DNA pentru fapte de corupție. Pe 25 martie 2016 a fost arestat preventiv. Ulterior, pe 12 iulie, măsura arestului preventiv a fost înlocuită cu controlul judiciar.

Ilie Năstase: avansat la gradul de general în semn de respect în urma excepționalei lui cariere sportive, actualmente este membru PSD.

Anghel Iordănescu: avansat la gradul de general în urma carierei sale sportive, a intrat în politică inițial la PSD, de unde ulterior a trecut la UNPR.

Eugen Bejinariu: Fost secretar general al Guvernului Adrian Năstase, la 1 decembrie 2002 a fost avansat la gradul de general de brigadă. La 20 august 2002 a fost trecut în rezervă iar la 1 decembrie 2004 a fost avansat general-maior (cu două stele) . A îndeplinit diverse funcții politice, iar acum va candida pe listele PSD, deși procurorii au cerut aviz pentru anchetarea sa în dosarul Microsoft

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.