Din 2012 și până azi, în companiile de stat din România s-au perindat peste 100 de manageri privați care au consumat milioane de euro fără să reușească să scoată din hățișul birocratic, clientelar și corupt societăți esențiale din economia autohtonă.
Aduși în funcție cu mii de speranțe pentru schimbare, managerii privați, de fapt în mare lor parte oameni de afaceri despre care se spune că au reușit în sectorul privat, au stat în funcție puțin și au plecat de cele mai multe ori invocând probleme personale. Unii au fost dați afară, precum belgianul Christian Heinzmann (foto) de la Tarom, acuzat că a ratat targetul financiar și că a înregistrat pierderi nepermis de mari, sau Laurențiu Ciurel, pe motiv de nerealizare a criteriilor de performanță la Complexul Energetic Oltenia.
Alții au rezistat câteva luni în funcție, precum bancherul Dan Pascariu în fruntea Consiliului de Administrație la Tarom (octombrie 2012-noiembrie 2013), Valentin Belcea ca director general la CFR Marfă (aprile-mai 2014), Sorin Mândruțescu ca șef al CA CFR SA (aprilie-septembrie 2013), Mustafa Aysun ca președinte al CA CFR Marfă (februarie-aprile 2013), Dan Codrescu ca șef la CA Oil Terminal (ianuarie-iunie 2013), Octavian Bădescu ca director general Prioripost (aprilie-septembrie 2013) etc.
Recordul îl deține austriacul Heinrich Vystoupil, care a stat în fruntea Tarom fix șase zile, în 2012. El a spus atunci că nu s-a înțeles asupra contractului. De altfel, acesta a fost și primul manager privat pus la o companie de stat însă debutul a fost un fiasco.
Unii manageri veniți să restructureze, să pună pe picioare și să eficientizeze marile societăți aflate în proprietatea statului român au acuzat birocrația și influențele politice. În unele cazuri, foștii manageri privați au acționat statul în judecată cerând despăgubiri uriașe. Este cazul lui George Micu, fost manageri privat al CFR SA în mandatul de ministru al Transporturilor a lui Relu Fenechiu. Acesta dat în judecată societatea unde a activat la Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României pentru recuperarea sumei de 800.000 de euro pe care consideră că o mai are de încasat de la CFR.
Dan Pascariu, după ce a fost înlăturat, a cerut în instanță recuperarea câtorva “zeci de mii de euro” prevăzute în contract “în caz de demitere fără cauză”. Aceste procese au venit pe fondul unor prevederi mai puțin clare în ceea ce privește evaluarea corectă a activității managerilor privați.
Practic, până de curând statul s-a concentrat doar pe anumiți indicatori de genul cifrei de afaceri, venituri, pierderi etc. Alexadra Gătej, fost director la Unilever, a ocupat timp de aproape doi ani funcția de președinte a CA la CFR Călători. Într-un interviu acordat Capital, aceasta a spus că politicul se implică puternic în activitatea managementului, fie el privat.
“Politicul nu a înțeles şi nu a fost în mod real niciodată de acord cu introducerea managementului profesionist la companiile de stat. Acest proiect s-a adoptat numai la insistenţele creditorilor internaţionali preocupaţi de situaţia dezastruoasă a majorităţii companiilor de stat şi a creşterii arieratelor. De aceea, cu mici excepţii, politicul a făcut tot ce i-a stat în putinţă să respingă „corpul străin“ al managerilor profesionişti”, a declarat Gătej.
Un exemplu: Sorin Mândruțescu. Acesta a venit în funcția de șef al Consiliului de Administrația al CFR Marfă din postura de director la Oracle și conducător al Camerei de Comerț Americane din România (Amcham). A stat în doar cinci luni și a plecat invocând motive personale. În cele cinci luni a declanșat mai multe acțiuni care ar fi dus la schimbarea la față a mastodontului CFR Marfă, și anume: înființarea departamentului de marketing, eficientizarea departamentului de fonduri europene, începerea negocierilor cu Ministerul de Finanțe pentru subvenția pentru mentenanță și investiții, reluarea negocierilor cu partea belgiană pentru punerea în practică a memorandumului interguvernamental pentru Gara de Nord etc.
Cele mai oropsite companii sunt cele din Ministerul Transporturilor, acolo unde s-au perindat cei mai mulți manageri privați, iar rezultatele au întârziat să apară. La această instituție a lipsit un sistem de monitorizare a companiilor cu manageri privați ceea ce a dus ca anumite informații privilegiate să se scurgă în exterior.
CFR Marfă și Tarom continuă să aibă pierderi, CFR Călători stă în subvenții, iar la capitolul profit se încadrează Portul Constanța și Compania Aeroporturi București. În sectorul energetic, Romgaz, Transgaz, Transelectrica și Nuclearelectrica sunt pe profit, iar Complexul Energetic Oltenia acumulează pierderi istorice.
Managementul privat la companiile de stat a fost introdus la cererea creditorilor internaţionali în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc. Economistul Bogdan Glăvan comentează plastic povestea managerilor privați din companiile de stat: “Managementul privat la stat e un fiasco de proporţii. Am spus-o din 2011, încă de când socialiştii de la FMI (aţi citit bine) cereau aşa ceva. De fapt a fost o „reformită”, cum ar zice astăzi cineva. Ei, dar ce credeţi, că băieţii nu ştiau? Ba da, ştiau, nu sunt chiar atât de ignoranţi, dar se prefăceau că nu ştiu. Ei se făceau că ne dau nouă cash (adică pompau bani în guvern), iar guvernul se făcea că face reformă, adică reformită. Fiecare avea ceva de bifat, ca să-şi încaseze salariul sau şpaga, după caz. Funcţionarii FMI aveau de bifat că au prestat ceva în România, ca să-şi justifice salariile grase plătite prin taxe şi impozite de contribuabilii occidentali, iar guvernanţii noştri aveau de arătat că muncesc, nu doar ard gazul de pomană cu prietenii şi cumetrii. Şi uite aşa, ce şi-au zis ei? „Hai bre să facem ceva, că trece timpul şi n-au ăştia ce să dea diseară la ştiri. Hai să facem o treaba mişto, că între experţi: management privat la companiile de stat. Sună belea. Cu asta îi mai fentăm pe proşti o tură. Pe urmă ne luăm salariul sau şpagă şi ne vedem de ale noastre”.
Acesta continuă: “Credeţi că cineva a învăţat lecţia? Nu. Cine ştia încă de atunci că asta e doar o vrăjeală, ştie şi astăzi. Fiindcă a învăţat, a citit la viaţa lui, lucrurile au fost explicate încă de acum un secol, cel puţin. Cine nu a învăţat, bineînţeles că nu a înţeles nici astăzi şi va pleca după următoarea fentă. Căci următoarea fentă va veni, fiţi siguri. Nu ştiu cum or s-o numească, dar va fi ceva la fel de mişto”.
Conform acestuia, de reforma adevărată, adică de “PRIVATIZARE, LIBERTATE, COMPETIŢIE, oricum nu-i pasă nimănui, fiindcă reforma asta „nu-i rentabilă”, aşa cum îmi spunea, frecandu-şi degetele în semnul binecunoscut, un fost mare consilier prezidenţial/guvernamental, băiat deştept şcolit peste ocean, acum mulţi-mulţi ani”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.