„În Turcia, special pentru turism s-a redus TVA la 8%”

Acum 20-25 de ani, turismul din Turcia era la o distanţă de ani-lumină faţă de cel din România. În ultimii 10-12 ani, turismul din ţara semilunei nu doar că ne-a lăsat cu mult în urmă, dar Turcia reprezintă o destinaţie foarte căutată de turişti din foarte multe ţări de pe mapamond. Cum de a ajuns turismul turcesc un „boom” ne-a explicat managerul general al complexului Pasha Beach din Marmaris, Mevlut Karabulut (37 de ani, unul dintre cei mai tineri din branşă). Din interviul acordat cotidianul.ro reiese clar ce a făcut statul turc pentru dezvoltarea turismului şi, cu o singură excepţie (suportarea cheltuielilor la târgurile de turism), nici una dintre măsurile luate de guvernanţii turci nu se întâlneşte la cei de la Bucureşti.

– Acum 25 de ani, Turcia nu reprezenta deloc o destinaţie turistică interesantă. Cum s-a ajuns la situaţia din ultimii ani, când staţiunile de pe litoralul turcesc sunt luate cu asalt de către turişti din întreaga Europă?

– Totul se datorează sprijinului acordat de stat. La sfârşitul anilor ’80, cu un an înainte de a deveni preşedintele statului, premierul Turgut Ozal (prim-ministru între 1983 şi 1989, şef al statului între 1989 şi 1993 – n.a.) a strâns toţi guvernatorii de provincii şi pe toţi cei care aveau ca obiect de activitate turismul şi le-a spus că are informaţii că se vor deschide graniţele în estul Europei. El a arătat că milioane de oameni care nu au ieşit zeci de ani din ţările lor se vor năpusti să circule liberi în Europa şi că aceştia trebuie atraşi la noi sub formă de turişti, pentru că statele apropiate s-ar putea să nu exploateze această uriaşă şansă de piaţă. Turgut Ozal a mai spus că în Turcia turismul trebuie să devină principala ramură a economiei, pentru că există condiţii naturale exploatabile şi, imediat după întâlnirea de care am amintit, au apărut legi cu facilităţi foarte mari pentru cei care au decis să investească în turism. S-au căutat şi s-au acordat terenuri la preţuri modice pe care să se construiască hoteluri, s-au acordat reduceri de impozite pentru cei care s-au apucat să ridice hoteluri şi, în paralel, s-au început lucrări fără precedent la drumuri. Acest lucru se întâmplă şi acum. Şoselele cu două benzi pe sens se transformă în autostrăzi, iar şoselele, după mine, destul de bune, cu o bandă lată pe sens, se transformă în şosele rapide cu câte două benzi pe sens. Nu contează forma de relief. Se taie în stâncă dură dacă este cazul, se lucrează zi lumină. S-a acordat prioritate absolută în ridicarea infrastructurii din turism. Aşa s-a ajuns ca pe locul unor mici localităţi pescăreşti de acum 25 de ani să apară staţiuni mari, precum Marmaris, Kusadasi şi altele, sau ca în regiunea Antalya, în două zone de deşert să răsară două staţiuni ultramoderne.

– La ora actuală, când Turcia a devenit o destinaţie căutată în plan internaţional, statul mai sprijină activitatea din turism?

– Evident. În primul rând prin politica de scădere a taxelor. Până în 2005, TVA era de 23%. În 2006 a fost coborâtă la 18%, iar din 2007, în special pentru tot ce ţine de turism, dar şi pentru tot ce este colateral activităţii de turism, TVA a fost scăzută la 8%. Acest lucru ne permite să păstrăm preţurile la acelaşi nivel în fiecare an, cu o variaţie de 1 sau 2 euro în sus sau în jos. Scăderea taxelor a ajutat şi ajută turismul, dar ajută şi statul. Cifrele oficiale spun că bani negri mai sunt doar 10% pe piaţă de când au scăzut taxele. Afacerile subterane sunt pe cale de dispariţie, totul este la lumină. Mai există şi alte facilităţi fiscale şi, nu în ultimul rând, echipe de cercetători de la ministerul culturii şi turismului caută să descopere noi zone de extindere pentru excursii opţionale sau pentru staţiuni noi.

Fără all inclusive am închide prăvălia

– Am observat că 85-90% dintre hotelurile din marile staţiuni din Turcia utilizează sistemul all inclusive. Prin alte părţi hotelierii susţin că acest sistem nu este rentabil pentru că produce pierderi. Cum este la dvs.?

– Ţin să precizez că, nu cu mulţi ani în urmă, hotelurile din Turcia mergeau doar pe variantele cu mic dejun sau demipensiune. All inclusive a apărut la presiunea agenţiilor de turism. Ele au venit şi ne-au spus: vreţi să vă aducem turişti mulţi, atunci intraţi pe sistemul all inclusive. Sincer, dacă nu s-ar fi intrat pe sistemul all inclusive, ar fi trebuit să închidem prăvălia. Ar fi fost faliment curat. Acum, ce pot eu să le răspund celor care susţin că sistemul nu este rentabil? Cei care judecă aşa greşesc. Nu se iese în pierdere. Uitaţi, într-o lună sau două la cheltuielile legate de masă am ieşit în pierdere cu 100-180 de euro. O nimica toată. Când ai însă hotelul plin ochi, recuperezi fără probleme această infimă pierdere.

– Dar ce garanţii are hotelierul turc, inclusiv dvs., că hotelul va fi plin?

– (Râde) Garanţii 100%. Uitaţi, noi stăm de vorbă acum, este 27 iulie 2010. Hotelul pe care îl conduc are pe 2011 deja toate camerele contractate până la 31 august. Şi va fi plin şi în septembrie 2011, iar în octombrie 2011, iarăşi nu mă voi plânge de clienţi puţini. Şi cam asta este situaţia la majoritatea hotelurilor.

– Ce publicitate utilizează hotelurile din Turcia? Ziare, televiziune, radio, altceva?

– Nimic din toate acestea. Singura şi cea mai bună publicitate este apariţia în cataloagele de turism ale companiilor internaţionale prestigioase. Eşti în aceste cataloage, exişti. Nu eşti, nu contezi în plan internaţional. Şi mai este ceva şi aici revin la sprijinul pe care ţi-l acordă statul. Participări cu stand la marile târguri de turism internaţionale. Aici statul investeşte foarte mult şi ne plăteşte participarea la târguri. De exemplu, în ultimii ani, la cel mai mare târg de turism, cel de la Berlin, Turcia a avut mereu cea mai mare suprafaţă închiriată în raport cu alte ţări.

– Care este brandul turistic al Turciei cu care vă faceţi reclamă internaţională?

– Responsabilii din turism sunt pragmatici. Prezintă fiecare concret şi până la ultimul amănunt oferta sa. În plus, se prezintă obiectivele generale, cum sunt oraşul antic Efes, băile de calcar de la Pamukale, delta Dalyan, golfurile şi insulele exotice ş.a., adică locurile unde turiştii veniţi în staţiuni pot face excursii. Să ne înţelegem, un sejur nu înseamnă doar plajă, mare şi all iclusive. Înseamnă şi excursii opţionale. Şi acestea sunt foarte importante în economia generală a mecanismului numit turism.

Concurenţa în turism este criminală, dar este factor de progres

– Cu ce ţări concurează la nivel de turism Turcia?

– Turcia concurează cu Bulgaria, Grecia, Tunisia, Maroc şi Egipt. Nu concurăm cu Spania, pentru că la ei turismul este mult mai avansat şi de foarte mult timp. Nu are rost acum să forţăm nişte limite. Dar la fel de mult contează şi concurenţa internă.

– Vă rog să detaliaţi.

– Dacă turismul merge bine în Turcia, acest lucru se datorează foarte mult concurenţei interne. Inclusiv concurenţei cu hotelul din vecinătatea ta. Concurenţa internă este criminală. Aşa s-a dezvoltat şi a devenit Antalya una dintre principalele destinaţii din lume. A făcut unul un hotel de 4 stele, vecinul a plusat şi a făcut unul de 5 stele. La rândul lui, vecinul acestuia s-a supărat şi şi-a făcut hotel de 6 stele. Şi ca să nu fie mai prejos, un alt vecin a plusat şi mai mult, şi aşa s-a ajuns să fie şi hoteluri de 7 stele. A băgat unul all inclusive, imediat vecinul a băgat utra-all inclusive. Ca să atragă turişti, al treilea a introdus free-all inclusive, iar altul high-all inclusive. Şi spirala merge mai departe. Uitaţi, eu aici la Pasha vreau să introduc anul viitor, în sistemul all inclusive, ceva ce nu au alţii, şi anume călcarea zilnică dacă este nevoie a hainelor turiştilor. Nu ştiu, poate un altul va inventa altceva. Un lucru este sfânt: indiferent de sistem, serviciile trebuie să fie la cel mai înalt nivel.

– Am remarcat totuşi, este adevărat într-o localitate de tranzit, că serviciile nu erau cum scria în oferta agenţiei prin care am venit în Turcia.

– Nu contest că mai există şi accidente. Dar nu cred că ele pot fi întâlnite în staţiunile cu ştaif. Vreau să vă mai spun un amănunt care cred că contribuie la progresul actului de turism de la noi. S-a lucrat şi se lucrează – iar până în prezent rezultatele sunt foarte bune – la schimbarea mentalităţii comerciantului turc. Concret, sunt tot mai puţini cei care mai au vechea mentalitate a turcului, şi anume investiţie minimă, profit maxim. Acum noua filozofie este următoarea: investiţie masivă pentru mulţumirea clientului, turismului în cazul nostru, profit cât este posibil. Iar obiectivele generale sunt: să facem în aşa fel ca în anul următor să revină un minim de 12% dintre turiştii pe care i-ai avut anul acesta şi 10% turişti noi.

– O ultimă întrebare: la ora la care vorbim, câte naţionalităţi aveţi în hotel?

– 15. Avem ruşi, ucraineni, bieloruşi, germani, olandezi, israelieni, britanici, români, polonezi, turci, avem turişti şi din Azerbaidjan, Kîrgîzstan, avem şi din vreo două-trei ţări arabe.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.