În ziua de azi, banul are întâietate!

– În Brazilia, echipa naţională de handbal- fete, a fost de nerecunoscut, cu mici excepţii. Dumneavoastră aţi fost şi aţi rămas un luptător. N-aţi reuşit să imprimaţi spiritul de campion mondial şi la echipa feminină ?

– Rezultatele anterioare demonstrau faptul că fetele se pot bate cu orice echipă. A existat însă o lipsă de concentrare pe durata competiţiei şi mai ales în unele perioade ale fiecărui joc. Spre exemplu, cu Croaţia, am jucat bine, am condus în mai multe rînduri şi touşi am pierdut pe final. Psihologic, în primul rând. Eu am avut câteva discuţii cu fetele, ele reuşind pe final să se capaciteze pentru meciul cu Croaţia. După cinci jocuri consecutive, a fost foarte greu să-şi revină la potenţialul psihologic demonstrat de-a lungul anilor. Eu le-am aşteptat să vină la aeroport, am avut o scurtă discuţie, aşa, cu fiecare în parte, am observat că le-a dispărut orice urmă de infatuare, erau cam triste, iar cele mai multe mi-au spus că vor face totul ca să spele ruşinea, la turneul pentru calificarea la Olimpiadă.

– Care este diferenţa de mentalitate dintre generaţia dumneavoastră, care în anii ’70 se distra cu orice echipă din lume şi cea de acum ?

– E foarte greu să faci această comparaţie, între ce era atunci şi ce este acum. La ora actuală- şi nu pot acuza sportivii în general, inclusiv jucătoarele de handbal-, priorităţile s-au schimbat. România a dominat mult timp handbalul mondial. Era ambiţie, o pasiune extraordinară, concentrare, spirit de echipă şi dorinţa de a învinge. Asta era prioritar ! Acum însă, din păcate, prioritar este banul şi dacă se poate cât mai repede şi la timp dat. De aici, se pot face multe speculaţii vis-a-vis de faptul că întâi cerem şi abia apoi ne gândim ce putem oferi.

Societatea de azi pune în prim-planul oricărei activităţi partea materială care anulează pasiunea, spiritul de competiţie şi de echipă.

– A devenit sportul o altă Cenuşăreasă….

– Din ’90 încoace, statul român nu s-a implicat mai deloc în acest domeniu, deşi semnalele erau clare că sportul intră în moarte clinică. Ani întregi nu s-a investit nimic în sport. Aici, vorbesc de infrastructură, în primul rând. Uitaţi-vă ce săli au brazilienii, ce am reuşit să vedem la televizor , săli polivalente de mare capacitate, unde se pot organiza competiţii de anvergură. Noi, în schimb, nu avem condiţii elementare pentru antrenament, darămite pentru competiţii internaţionale.

Apoi vine un lucru foarte important. În sistemul de învăţământ este prevăzută o singură oră de educaţie fizică pe săptămână, fapt ce ar trebui să-i alerteze pe toţi politicienii, pe cei care conduc statul român, pentru că nu se asigură baza de sănătate a generaţiei care urmează.

Avem tineri talentaţi, deştepţi, care ştiu să lucreze pe calculator, care au rezultate notabile în zonele în care activează, dar care, din păcate, dacă-i vedeţi pe stradă, sunt gălbejiţi, sunt mulţi bolnavi, sau predispuşi la boli. Şi asta, din cauza lipsei de educaţie fizică, nu a sportului, pentru că sportul e cu totul altceva.

– Faceţi atunci trei propuneri pentru politicieni. Cum ar putea fi rezolvată această problemă?

– În primul rand, punerea la punct a unei strategii de realizare a infrastructurii sportive de nivel european , că tot ne dăm mari că suntem intraţi în Europa.

Apoi, problema orelor de educaţie fizică şi ridicarea standardelor, a valorii profesorilor de educaţie fizică, pentru că la ora actuală ei sunt blamaţi, dar şi blazaţi totodată. Banul fiind înainte de toate, nu-i interesează decât ziua de mâine şi câştigarea unor bani pentru a-şi întreţine familiile. S-a terminat cu voluntariatul, cu acţiuni de selecţie care iau şi ceva timp dar care atrag copiii către terenurile de sport.

Al treilea, destul de important, este stimularea celor care doresc să investească în sport. Vă asigur că sunt destui, dar, din păcate, legea fiscală nu-i avantajează în acest sens. Eu sunt un campion în cerşeala asta, care numai sponsorizare adevărată nu e, mă duc să cerşesc bani şi rămâne senzaţia că dau din banii lor, din casă, pentru că aceşti bani, sau o parte dintre ei nu se deduc din impozite.

– Să revenim la handbal. Ce va fi la nivelul echipei ? Se schimbă lotul, se schimbă antrenorul ?

– Lotul de jucătoare, ăsta e ! Mai mult de-atât, nu avem. Hai să zicem că ar mai fi două-trei, accidentate sau în concediu de maternitate. Dacă discutăm de un schimb de generaţii, e o problemă mare de tot. Sunt foarte puţine handbaliste de calitate care bat la porţile naţionalei. Baza de selecţie este extrem de redusă. Mai mult, ce să mai facem într-un timp scurt, până în aprilie-mai când avem calificările pentru Jocurile Olimpice?

În ceea ce-l priveşte pe Radu Voina, vă spun că atunci când am venit la Federaţie, se schimbau antrenorii precum rufele murdare. La fiecare acţiune, dă-l afară pe unul, adu-l pe altul. Am căzut de acord să asigurăm o continuitate de măcar patru ani, un ciclu olimpic . Din punctul meu de vedere, când era Tadici antrenor la lot l-am apărat, că şi el a avut nişte eşecuri , în 2005-2006 am ratat participarea la Campionatul European. Toată lumea atunci striga « jos Tadici », şi-atunci am zis : fraţilor, aţi uitat că acum un an a ajuns vicecampion mondial ? Trebuie să-i dăm şansa pentru olimpiada din 2008. L-am apărat atunci în faţa celor care astăzi strigă « jos Voina ».

– Apăruse prin presă că vreţi să aduceţi antrenor din străinătate…

– Eu cu presa de can-can nu mai vreau să am de-a face, că mi-au scos din context un cuvânt, dintr-o declaraţie pe care am dat-o, ce-i drept destul de iritat, la aeroport. Năvăliseră peste mine vreo 50 de fotoreporteri şi cameramani şi prima întrebare a fost – Când îl daţi jos pe Voina ? Ei nici nu aterizaseră şi eu deja trebuia să-l mazilesc. Când îl numiţi pe Tadici ?- Stai dom-le că nu-i aia cu – la vremuri noi, tot noi ! Dar n-am exclus şi nu exclud această posibilitate. Însă Radu Voina are contract până la jocurile Olimpice şi în mod normal are şansa să se califice. Şi-atunci ? Dar nu eu hotărăsc. Există un consiliu de administraţie, o comisie tehnică şi dacă vin cu propuneri, am şi eu un vot. Aşa că majoritatea decide.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Marcel Barbatei 218 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.